Pe plan local, o investiție esențială ratată de peste două decenii rămâne stația de epurare a apelor uzate de la Jabăr. Și aici, ”mai binele”, adică modernizarea obiectivului, a fost dușmanul binelui.
În anul 2007, fondurile pentru reabilitare și modernizare erau asigurate. În 2013, deși lucrările au fost finalizate și recepționate, stația a rămas nefuncțională la parametrii proiectați, până în ziua de azi. Ca urmare, stația nu a epurat apele uzate și le-a deversat înapoi poluate în Timiș.
Fără a fi responsabilă de felul în care s-au făcut lucrările, fosta societate ”Meridian 22” acumulase amenzi de 4,7 milioane de lei doar la nivelul anului 2020.
De atunci, amenzile încasate de la Apele Române au continuat. Lunar, amenzile de la Apele Române sunt cuprinse între 50-100.000 de lei pentru calitatea neconformă a apei. Acesta este unul din faptele care au dus la falimentarea societății de gospodărire municipală ”Meridian”.
Având în vedere că nu se mai acordă finanțări europene majore pentru refacerea sistemelor de apă și canal decât operatorilor regionali, venirea Aquatim la Lugoj este singura șansă, sau ”ultimul tren”, pentru ca municipiul nostru să-și poată reface integral sistemul de apă și canal.
Oricum, suma necesară pentru refacerea integrală a sistemului, estimată la 85 de milioane de euro, era mult peste posibilitățile municipalității lugojene.
În legătură cu stația de epurare, viziunea Aquatim se aliniază cu cea a fostei administrații Buciu și actualei administrații Dobra, adică demolarea structurii existente și construirea uneia noi, mai aproape de oraș.
Ing. Mihai Grozăvescu, coordonatorul activității Aquatim la Lugoj, spune din start că ”retehnologizarea stației de epurare pe actuala ei locație nu se poate face.
În primul rând, distanța de la Lugoj până la Jabăr este foarte mare pentru un astfel de obiectiv. O vom aduce mai aproape. Este deja pregătită o aplicație de finanțare pentru o nouă stație de epurare, undeva mult mai aproape, chiar la ieșirea din Lugoj.
Trebuie cumva să scurtcircuităm acești 8-9 km până la stația de epurare. Aceasta se va construi cu fonduri europene, eu am experianța asta, timp de 15 ani m-am ocupat cu așa ceva în cadrul Aquatim, dar va dura câțiva ani, atât durează acest gen de investiții”.
Pe lângă rețeaua de 125 de km de conducte subterane aflate în suferință, Lugojul mai dispune de trei uzine de apă care nu au fost modernizate. Uzina de apă nr. 1, de pe strada Tapiei, a fost pusă în funcțiune în 1965, uzina nr. 2 de pe strada Timișoarei a fost inaugurată în 1985, iar uzina nr. 3 de pe strada Victor Babeș datează din 1981. Toate acestea trebuie retehnologizate și renovate integral.
Cu siguranță, misiunea Aquatim la Lugoj nu va fi una ușoară, dar aceasta e singura societate care mai poate atrage surse semnificative de finanțare din fonduri guvernamentale sau europene.