Camera Deputaţilor a adoptat, cu majoritate de voturi, Legea voluntariatului. Legea este organică, for decizional fiind Camera Deputaţilor. Legea volutariatului reglementează participarea persoanelor fizice, neremunerată şi bazată pe decizia liber consimţită a acestora, la activităţi de voluntariat organizate în România de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.
Proiectul de lege defineşte şi contractul de voluntariat, care reprezintă convenţia încheiată între un voluntar şi organizaţia gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului. O altă prevedere importantă adusă de această lege priveşte faptul că aceste perioade de voluntariat vor fi recunoscute prin certificate de voluntariat.
Potrivit ultimului Eurobarometru, din 2010, România are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20% din populaţia ţării, având una dintre cele mai scăzute medii de implicare în comunitate din Europa. Potrivit aceluiaşi studiu, media europeană de implicare în activităţi de voluntariat ajunge la 40%, culminând cu Norvegia, unde 80% din populaţie se implică în activităţi de voluntariat.
Un alt studiu, realizat de Centrului de Marketing şi Prognoză Socială şi publicat în decembrie anul trecut, indică o implicare şi mai scăzută la nivelul anului 2013. Doar 14% dintre români au făcut voluntariat în ultimul an, majoritatea studenţi sau angajaţi cu studii superioare, şi au preferat să se implice în campanii din domeniul serviciilor sociale şi al protecţiei mediului. Autorii proiectului precizează că echivalentul contribuţiei financiare a voluntariatului la PIB atinge, în state precum Austria, Olanda şi Suedia, între 3% şi 5% din PIB.