Redeşteptarea v-a prezentat în premieră un reportaj despre o tânără din Lugoj care s-a oferit să fie mamă purtătoare contra unei sume de 15.000 de euro. Practica este ilegală, dar încurajată de lipsa unei legislaţii în domeniu. Fără o lege clară care să reglementeze astfel de practici, mamele surogat găsescu soluţii pentru ca bebeluşii să fie transferaţi familiei care şi-l doreşte ocolindu-se procedurile legale.
România suferă de un vid legislativ în domeniul mamelor purtătoare, care a şi atras după sine escaladarea fenomenului. Practic, în momentul de faţă în România nu există o lege care să reglementeze acest domeniu. Un proiect de lege a existat la un moment dat, dar nu a fost niciodată aprobat şi pus în practică. Singurele prevederi pe această temă sunt în Codul Civil, articolele 441 până la 447.
În această lege este, însă, reglementată reproducerea umană asistată cu terţ donator, fiind vorba de cazurile în care se face fertilizare in vitro cu cu spermatozoizi donaţi de către un alt bărbat decât soţul femeii. Iată mai jos câteva dintre articolele care fac referire la acest domeniu:
Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator
Art. 441
Regimul filiaţiei
(1) Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator nu determină nicio legătură de filiaţie între copil şi donator.
(2) În acest caz, nicio acţiune în răspundere nu poate fi pornită împotriva donatorului.
(3) Părinţi, în sensul dat de prezenta secţiune, nu pot fi decât un bărbat şi o femeie sau o femeie singură.
Art. 442
Condiţii
(1) Părinţii care, pentru a avea un copil, doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu terţ donator trebuie să îşi dea consimţământul în prealabil, în condiţii care să asigure deplina confidenţialitate, în faţa unui notar public care să le explice, în mod expres, consecinţele actului lor cu privire la filiaţie.
(2) Consimţământul rămâne fără efect în cazul decesului, al formulării unei cereri de divorţ sau al separaţiei în fapt, survenite anterior momentului concepţiunii realizate în cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în faţa medicului chemat să asigure asistenţa pentru reproducerea cu terţ donator.
Art. 443
Contestarea filiaţiei
(1) Nimeni nu poate contesta filiaţia copilului pentru motive ce ţin de reproducerea asistată medical şi nici copilul astfel născut nu poate contesta filiaţia sa.
(2) Cu toate acestea, soţul mamei poate tăgădui paternitatea copilului, în condiţiile legii, dacă nu a consimţit la reproducerea asistată medical realizată cu ajutorul unui terţ donator.
(3) În cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispoziţiile privind tăgăduirea paternităţii rămân aplicabile.
Surse judiciare au explicat pentru Redeşteptarea că afacerile cu mame surogat ar putea intra în sfera penală ca şi trafic de materie genetică.
VIDEO – O tânără din Lugoj cere 15.000 de euro pentru a naşte bebeluşul altei femei. Culisele unei afaceri ilegale şi imorale!