Universitarul lugojean Robert Reisz, cercetător la Universitatea germană Halle Wittenberg

Născut la Lugoj, la 13 noiembrie 1964, Robert D. Reisz are o carieră universitară împlinită. Predă ca profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii de Vest din Timişoara şi este, din 2002, cercetător la un institut de sociologie a învăţământului celebru la nivel european, Institut für Hochschulforschung al Universităţii Martin Luther din Halle-Wittenberg, Germania.

Născut la Lugoj, la 13 noiembrie 1964, Robert D. Reisz are o carieră universitară împlinită. Predă ca profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii de Vest din Timişoara şi este, din 2002, cercetător la un institut de sociologie a învăţământului celebru la nivel european, Institut für Hochschulforschung al Universităţii Martin Luther din Halle-Wittenberg, Germania.

În perioada 1984-1988 a studiat matematica şi informatica la Universitatea din Timişoara (UVT), apoi ştiinţele economice la Universitatea din Kassel, Germania. În anul 2000 a obţinut doctoratul în informatică, cu o teză de modelare statistică, la Universitatea de Vest din Timişoara. Robert Reisz a lucrat ca cercetător la Oktataskutatointezet Budapesta (1992-1993), la Wissenschaftlicher Zentrum für Hochschulforschung und Arbeit, Kassel, Germania (1994-1996). A fost bursier al Colegiului „Noua Europă” din Bucureşti (1999-2000) şi al Collegium Helveticum, Zürich în anul 2000.

Întrebat cum îşi împarte timpul între universităţile din România şi Germania, prof. univ. dr. Robert Reisz răspunde: „În ultimii ani, n-am prea avut concedii în România, pentru că atunci merg să lucrez la universitatea din Germania. La Timişoara, sunt dependent de programul universitar – sunt titular la Facultatea de Matematică, dar predau şi la Facultăţile de Ştiinţe Politice şi de Geografie, am predat la Fizică şi am cursuri şi la Politehnică. Nu mă plâng, îmi place când sunt căutat şi solicitat. În principu, la UVT predau în două direcţii: pe de o parte, statistica şi pe de alta, analiza şi administrarea bazelor de date. Ceea ce fac, concret, şi în Germania, este analiza statistică a bazelor de date. Ani de zile, am făcut şi sondaje de opinie – produse de mine – dar nu mai fac asta de cel puţin zece ani. La ora actuală, sunt implicat în ceea ce se numeşte procesarea analitică a bazelor de date – data mining”.

Proiecte de cercetare în Germania „Din 2002 încoace, toate proiectele mele de cercetare au implicat statistica socială. Timp de doi ani, am avut subiecte de cercetare, pe diverse teme comparative între diferite ţări. Timp de doi ani, am avut subiecte de cercetare legate de expansiunea învăţământului superior comparând aproape toate ţările europene. Alţi doi ani am lucrat la un proiect privind învăţământul superior privat, în urma căruia am scris o carte apărută la Editura Transcript din Bielefeld, alături de câţiva universitari germani – „Privatizarea învăţământului superior şi libertatea academică”, unde sunt comparate patru ţări: Germania, SUA, România şi Chile. Următorii doi ani i-am dedicat unui proiect care se ocupă strict de Germania de această dată, comparând Estul cu Vestul acestei ţări, din punct de vedere al înţelegerii conceptului de învăţământ academic. Asta poate suna aşa, mai tras de păr, dar în realitate este ceva destul de simplu. Analizăm, de pildă, două procese: modificarea ponderii şomerilor din domeniul ingineriei şi numărul de studenţi la inginerie. Se cauzalizează reciproc? Care e relaţia? Cu ce întârzieri şi sub ce formă? Cum îţi dai seama? Până la urmă, este o problemă de metodologie, pentru că asta e specialitatea mea, metodologia. La urma urmei, ponderea absolvenţilor din inginerie s-ar putea să nu aibă nici o legătură cu şomajul şi să introducă oameni valizi, mai bine dotaţi pe piaţa muncii decât absolvenţii de filosofie, de exemplu, chiar dacă vor merge în alte domenii” – spune dr. Robert Reisz.

Studenţii germani, mai harnici şi mai serioşi ca ai noştri

Solicitat să compare studenţii din România şi Germania, Robert Reisz spune: „Senzaţia mea este că studenţii germani – aceia cu care lucrez în cercetare – sunt mai harnici şi mai serioşi ca ai noştri. Dar imaginea poate fi denaturată de faptul că acolo am văzut doar o categorie de studenţi, iar aici i-am văzut pe toţi. Dar totuşi cred că în Germania se face mai multă şcoală! Asta ca ipoteză, simplificând foarte mult lucrurile, pentru că sistemele diferă destul de mult. La noi, o restanţă o poţi da de ori de câte ori, nu există nici un fel de limită – sigur, de trei ori gratis, de trei ori pe bani, apoi cu recontractare etc. Iar efectul este că realmente studenţii români nu simt în nici un fel pericolul e a-şi pierde statutul. Ei se obişniesc cu stilul – las’ că dacă nu merge acum, merge mai târziu. Asta, în Germania, nu se poate. Acolo, un examen îl dai maximum de trei ori, după care s-a terminat: unele universităţi pur şi simplu te exmatriculează”.

Cooptat în echipa Programului ONU pentru Dezvoltare În România, dr. Robert Reisz, care este membru al Societăţii Sociologilor din România şi al Societăţii de Ştiinţe Politice, are relaţii foarte apropiate de colaborare cu Facultăţile de Ştiinţe Politice de la Cluj şi Oradea, precum şi cu Colegiul „Noua Europă” de la Bucureşti, fondat şi condus de Andrei Pleşu. „Am fost contactat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) care a organizat un grup de experţi pe probleme de dezvoltare şi unde eu am intrat pe latura de învăţământ. Pregătim masterate ale viitorilor specialişti români pe această temă” – mai spune dr. Reisz.

Cooptat într-o echipă de cercetători de pe patru continente

În prezent, lugojeanul este implicat într-un proiect internaţional ştiinţific de anvergură: „principala mea preocupare acum, în 2013, se referă la productivitatea ştiinţifică, la cât, cum şi în ce fel se cristalizează producţia ştiinţifică şi în special cum s-a schimbat aceasta pe parcursul secolului XX. Continuând colaborarea mea cu Institutul Martin Luther al Universităţii Halle-Wittenberg şi cu prof.dr. David Baker de la Pennsylvania State University din Statele Unite, sunt parte acum la un proiect de cercetare de mare amploare care a fost demarat în toamna lui 2012 şi e planificat să dureze cel puţin până la finele lui 2014”. Echipa internaţională de cercetare în care a fost cooptat şi lugojeanul Robert Reisz reuneşte personalităţi din Statele Unite, Germania, Luxemburg, România, Qatar, Egipt, China, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan. Proiectul, numit “Productivitate ştiinţifică, dezvoltarea învăţământului superior şi societatea cunoaşterii: China, Germania, Japonia, Taiwan, Qatar, Statele Unite” este finanţat de către Qatar National Research Fund şi coordonat de către prof. dr. David Baker, de la Pennsylvania State University.

Cercetătorul lugojean este un om împlinit nu numai pe plan academic, ci şi familial. Este căsătorit şi are doi copii. Fata, Andreea, este studentă la Viena, la Ştiinţele filmului, teatrului şi media, iar băiatul, Alex, este student la Conservatorul „Gh. Dima” din Cluj Napoca. „Faptele bune sunt propria lor răsplată. Ele te ajută să fii în echilibru cu propria ta persoană” este motto-ul după care Robert Reisz se ghidează în viaţă. Şi până acum, deviza a dat roade!