Una dintre cele mai importante străzi lugojene poartă încă numele unui comunist înflăcărat

Toată lumea din Lugoj cunoaşte strada Koloman Wallisch, însă despre cine a fost cu adevărat omul care a dat numele străzii, se ştie foarte puţin.

Cum strada se numea aşa încă de pe vremea lui Ceauşescu, multă lume a presupus despre Wallisch că a fost comunist. În parte, este adevărat, pentru că Wallisch s-a implicat trup şi suflet în experimentul eşuat al lui Bela Kun de a înfiinţa o republică Sovietică în Ungaria anului 1919.

Însă Wallisch şi-a moderat mult acţiunea politică, ajungând un lider social democrat şi a sfârşit prin a fi executat după ce a luptat contra fasciştilor din Austria.

Koloman Wallisch s-a născut la Lugoj, la 28 februarie 1889. Moartea timpurie a tatălui a făcut ca el să fie nevoit să muncească în construcţii, ca zidar. În acestă perioadă, este influenţat de ideile Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, condus de Constantin Dobrogeanu Gherea.

Primul Război Mondial a izbucnit exact în perioada în care îşi făcea stagiul militar în Armata Imperială. După război, trecutul său de lider al muncitorimii l-a atras spre ideile bolşevice ale lui Bela Kun, care a proclamat Republica Sovietică în Ungaria, în martie 1919.

Wallisch s-a numărat printre funcţionarii regimului. Odată regimul comunist înfrânt în Ungaria, Wallisch se refugiază tot spre Vest, de data asta în Austria. Aici se stabileşte în oraşul Bruck an den Mur şi se înscrie în Partidul Social Democrat.

Membru al Parlamentului Austriei

Din acest moment, cariera sa politică ia avânt. Devine secretar local al PSD în 1921, apoi regional, în 1933. Este ales primar al oraşului Bruck an den Mur. Între anii 1930 şi 1934 a fost membru al Parlamentului Austriac, fiind ales pe listele Partidului Social Democrat şi reprezentând regiunea Stiria (Steyr). În luna februarie a anului 1934, în Austria au izbucnit numerose revolte sociale.

Greviştii, care erau conduşi de lideri sindicali de orientare socialistă sau social-democrată, au fost luaţi în colimator de către extremiştii de dreapta. Aflând că în oraşul său de adopţie, Buck a.d. Mur, miliţiile fasciste plănuiau să înăbuşe în sânge mişcările sociale, el revine în oraş pentru a organiza rezistenţa. În acest scop, înfiinţează Liga Apărării. Poliţia Federală îl numeşte „sufletul rebeliunii din Buck” şi pune pe capul lui un premiu de 5.000 de şilingi. Din acest moment, este considerat inamic al statului de către Guvernul Dolfuss. În momentul în care rebeliunea este ameninţată cu intervenţia armatei regulate, Wallisch se retrage în munţi, urmat de 320 de membri ai organizaţiei Liga Apărării. Pe când se deplasa cu un camion, este recunosct şi capturat.

Condamnat la moarte şi executat!

Lucrurile iau o întorsătură tragică atunci când Tribunalul Districtual din Leoben îl condamnă la moarte prin spânzurătoare. Este executat la 19 februarie 1934.

Literatul german Bertold Brecht îi dedică un poem, în care compară spânzurarea lui Koloman Wallisch cu un martiriu şi „o bătaie de joc la adresa umanităţii”.

În anul 1983, lui Wallisch i se consacră un film artistic, regizat de Michael Scharang şi intitulat „Camarazii lui Koloman Wallisch”. Cercetătoarea Katalin Soos îi dedică o carte: „Koloman Wallisch”, apărută la Editura Europa din Viena, în anul 1990. Numele său poate fi găsit pe site-ul Parlamentului Austriac.

Pe lângă strada Koloman Wallisch din municpiul nostru, două oraşe din Stiria Superioară, Bruck şi Kapfenberg, au pieţe pe care le-au numit după liderul social-democrat născut la Lugoj.