Un nou an, un nou tu?

Obișnuiesc să îmi cumpăr reviste glossy. Nu fiindcă aș mai crede în promisiunile pline de clișee pe care le prezintă, ci pentru că pur și simplu îmi place să le răsfoiesc, să mă uit la pictorialele de modă și să aflu ce e nou în materie de cosmetice și machiaj.

În adolescență făceam la fel și mi-am petrecut multe ore citind paginile lor lucioase. Când nu am starea necesară să citesc o carte, revistele sunt alternativa potrivită.

În luna decembrie am avut mai mult timp să stau acasă, așa că am cumpărat mai multe reviste decât de obicei și am observat că toate sugerează același lucru: femeile să se reinventeze, că doar e început de an, să slăbească, să își găsească un iubit nou, să își schimbe coafura, pe scurt, să facă orice numai să nu rămână la fel ca în anul ce tocmai s-a încheiat.

Diverși jurnaliști se joacă cu mințile noastre sădind cu nonșalanță îndoială și întrebări incomode pe care o să ni le tot punem multă vreme de acum înainte.

Nu pot să nu mă întreb, de ce? Oare care e scopul acestei continue nevoi de reinventare? Nu sunt vreo feministă înrăită și înțeleg altceva prin ”girl power”, așa că aș vrea să pricep de ce așa multă presiune se face asupra noastră, a femeilor, tocmai de către alte femei?

Cu fiecare articol de acest gen pe care îl citesc, în mintea mea încolțește ideea că nu aș fi deloc ok așa cum sunt, apoi apare timid un complex nou, o nemulțumire și în final vine dorința acerbă de a schimba ceva.

Desigur, o să vreau să iau măsuri și o să îmi fac mici schimbări în rutina vieții: o programare la manichiură, una la coafor și un abonament la o sală nouă de fitness.

La final de lună o să fiu schimbată, dar parcă nu o să mai fiu eu, cea cu care m-am obișnuit, cea pe care o cunosc.

O să mă simt ciudat, fiindcă cei din jur o să își dea cu părerea despre ”noua eu” și în final o să pornesc în noul an cu inima strânsă.

Ceea ce vreau să subliniez este că uneori este bine să ne lăsăm în pace, pur și simplu. Să fim exact ca până acum dacă asta ne dorim și să nu căutăm mereu schimbarea.

De ce trebuie să fie greșit să port părul la fel ca anul trecut și de ce sunt constrânsă să fiu mai eficientă și mai productivă dacă deja simt că eu am atins limita maximă a puterilor mele?

Aș vrea să fim încurajate să ne iubim mai mult, exact așa cum suntem. Să nu ne mai dorim să fim ca vecina de la 2, nici ca actrița preferată, sau ca educatoarea copilului.

Încrederea în sine vine la pachet cu acceptarea și cunoașterea și cum ar fi posibil să te cunoști perfect și să te simți bine în pielea ta dacă în fiecare an vei fi alta?