Primăria Lugojului a anunţat că va acorda o nouă distincţie „Cheia oraşului”.
Primăria Lugojului a anunţat că va acorda o nouă distincţie „Cheia oraşului”.
Cel care va primi titlul este Tiberiu Gaşpar, decanul de vârstă al măcelarilor din judeţul Timiş.
„Dorim să apreciem modul în care a păstrat tradiţia şi obiceiurile Lugojului. Vom găsi un prilej festiv după şedinţa în care se va aproba proiectul”, a declarat primarul Francisc Boldea.
Tiberiu Gaşpar s-a născut în 28 mai 1921 şi a început să practice meseria de la vârsta de 14 ani. „Aveam 14 ani când m-am dus ucenic la Ştefan Valen. La noi erau cârnăţari români, germani, maghiari, dar eu am învăţat de la un slovac. De la el am învăţat că cel mai important este omenia şi să nu încerci să păcăleşti. Să nu încerci să furi când cântăreşti.
Atât înainte, cât şi după unirea Banatului cu Regatul României, Lugojul era un oraş renumit pentru breasla măcelarilor, cârnăţarilor şi măţelărilor. Sunt domenii foarte vechi, care s-au transmis din familie în familie”, povesteşte Tiberiu Gaşpar.
În timpul războiului, lugojeanul a fost obligat să lucreze pentru armata germană.„În 1940, când a început al Doilea Război Mondial, am fost luat la fabrica de conserve Kulke din Deva. Făceam conserve pentru armata germană. Chiar dacă era război, ne-au plătit foarte bine. Eu mă ocupam să dau jos carnea de pe oase”, a mai povestit Tiberiu Gaşpar.
Dacă în timpul războiului nu avea probleme, Gaşpar povesteşte că necazurile au venit după încheierea păcii. „Atunci au venit vremurile grele. Au venit ruşii şi au luat tot. Când s-a încheiat războiul, sovieticii au furat tot din fabrică, au luat averea lui William Kulke. El şi copilul său au ajuns paznici la o stână. Au murit în sărăcie. Ruşii erau pur şi simplu barbari. Dacă soldaţii români nu îi ascultau, le dădeau jos pantalonii şi îi băteau la fundul gol”, a mai spus Gaşpar.
Prima „Cheie a oraşului” a fost oferită, anul trecut, pe 1 Decembrie, veteranului de război, Nicolae Streainu.