Un făgeţean creşte şi dresează câni pentru vânătorii din România

Walter Droll locuieşte la Făget şi are 62 de ani, din care ultimii 40 i-a dedicat creşterii câinilor de vânătoare. „E mult de muncă şi cheltuielile nu sunt mici, participarea la concursuri costă. Trebuie să ai pasiune pentru asta, să ai dragoste pentru câini”, ne-a dezvăluit acesta la începutul discuţiei noastre.

Acum, prin curtea casei îi roiesc tot felul de câini de vânătoare, de la Copoi ardelenesc, Brac german cu păr scurt, Brac german cu păr sârmos şi până la Copoiul alpin. Copoii se folosesc la mistreţi, iar bracul pentru păsări. Dar cel mai mândru este de Bracul german cu păr scurt care răspunde la numele Bia, Bia de Făget. Ea este cea care i-a adus multiple titluri naţionale şi internaţionale la care Walter Droll a participat, fiind şi campioana naţională en-titre, titlu cucerit anul trecut.
„Iubesc toţi câinii de vânătoare, dar la două rase ţin mai mult, la Copoiul ardelenesc şi la Bracul german cu păr scurt, datorită caracterului şi personalităţii de care dau dovadă. Vânătorii care vânează cu aceşti câini, văzându-le munca în teren şi ştiind unde să-i folosească, îşi dau seama că eforturile acestora se transformă în spectacol, natura fiind locul de desfăşurare, iar vânătorul fiind regizorul”, este de părere Walter Droll.

Făgeţeanul are propria canisă, Canisa Bega, iar primele exemplare îşi aminteşte că le-a adus de la Turda, de la o doamnă care păstrat rasele curate, nevrând să facă diverse încrucişări pentru a obţine calităţi mai bune ale câinilor. Pe aceeaşi idee merge acum şi Walter Droll.
„Tot timpul am căutat să aduc în canisa mea câini din linii bune, pentru că în timp, lucrând cu ei, mi-am dat seama că vor confirma şi vor transmite mai uşor valoarea părinţilor şi a ceea ce au în spate. Iar dovada vie este căţeluşa Bia, care m-a surprins prin pasiunea pentru munca în teren, deosebita docilitate şi capacitatea uluitoare de a recepţiona şi deprinde comenzile primite”, a continuat pasionatul crescător, dar şi vânător de vreo 20 de ani, din „oraşul castanilor”.

Cea mai grea muncă în creşterea unor câini de vânătoare este dresajul. Dacă un câine simte un prieten în persoana celui care îl conduce, tot timpul îi va da ascultare şi va dori să-i facă pe plac. Dar acest lucru se obţine după ani buni de antrenament, iar Walter Droll învinge orice piedică pentru a obţine cele mai bune rezultate cu câinii săi pe terenul de vânătoare şi la probele de muncă în competiţiile la care participă.
De aceea, pe lângă câini, în curtea din spate a casei creşte şi un porc mistreţ, utilizat pentru antrenamentul câinilor de vânătoare. „De fapt, este o corcitură, doar mama sa fiind porc sălbatic. Are trei ani şi am să îl ţin până la 10 – 12 ani, până când moare de bătrâneţe. Are bazinul lui cu apă, primeşte tot ce-i trebuie. Îl folosesc la antrenamentul câinilor pentru mistreţi, pentru că de mici trebuie să îi vadă, să îi latre. Sigur, nu se ating de mistreţ, numai prin gard se întâmplă totul. L-am luat de la un cioban care spunea că nu-i trebuie aşa ceva şi voia să-l omoare. Am rezolvat şi toate documentele pentru el, ca să nu fie nicio problemă”, ne-a explicat Walter Droll.

Acum, făgeţeanul se pregăteşte pentru un nou concurs, naţionalele care se vor desfăşura în luna septembrie, la Constanţa, de unde speră că Bia îi va aduce un nou trofeu de campion. „La vârsta de şapte luni aducea şi prezenta o vulpe împuşcată şi un jder, fără probleme. Aşa că acum, la aproape trei ani, nu se poate să nu redevină campioană naţională”, a încheiat Walter Droll.