Scriitorul Nicolae Breban, Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj, se află pe lista nominalizaţilor din acest an la Premiul Nobel pentru literatură din partea Uniunii Scriitorilor din România. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, din care face parte şi scriitorul timişorean Mircea Mihăieş, a înaintat propunerea către Academia Suedeză. Alături de Breban mai sunt nominalizaţi Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian.
Scriitorul Nicolae Breban, Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj, se află pe lista nominalizaţilor din acest an la Premiul Nobel pentru literatură din partea Uniunii Scriitorilor din România. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, din care face parte şi scriitorul timişorean Mircea Mihăieş, a înaintat propunerea către Academia Suedeză. Alături de Breban mai sunt nominalizaţi Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian.
”Prin mama mea, de origine şvabă din Banat, dar şi prin tinereţile mele mele şcolare mă simt un fiu al Banatului”, ne declara la 3 aprilie 2008 Nicolae Breban, cu ocazia acordării titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj. Nicolae Breban a trăit zece ani din viaţă în municipiul Lugoj, în perioada 1941-1951. Originar din Maramureş, Nicolae Breban ajunge la Lugoj ca refugiat din nordul ţării în 1941, împreună cu familia. Tatăl lui Nicolae Breban a fost preot, dar şi funcţionar-casier la Episcopia Greco-Catolică din Lugoj, sub episcopatul PSS Ioan Bălan, episcopul arestat în 1948 de regimul stalinist care interzisese cultul greco-catolic. În plus, el deţinea o moară şi o presă de ulei, ceea ce îl plasa în categoria “exploatatorilor”.
Aşa se face că, în anul 1950, Nicolae Breban este exmatriculat din penultima clasă a Liceului “Coriolan Brediceanu” fiind considerat “element provocator” şi duşman de clasă. Lui Nicolae Breban i s-a pus condiţia că, dacă vrea să-şi termine studiile, să muncească la fabrica de Calapoade, ceea ce a şi făcut, timp de două luni. Chiar dacă ulterior Ministerul Învăţământului a revocat hotărârea, permiţându-i să dea examenul de final de an, Nicolae Breban s-a mutat la Oradea, unde trăia Aurel Breban, fratele tatălui, funcţionar la CFR.
Acest episod ca şi multe altele din Lugoj autorul le-a cuprins apoi în romane precum „Francisca”, „Animale bolnave”, „Îngerul de ghips” şi „Bunavestire”. Fost redactor şef la “România literară”, Nicoale Breban a intrat în dizgraţia Elenei Ceauşescu după ce ecranizarea romanului său “Animale bolnave”, despre o crimă abominabilă comisă la Nădrag, a produs o vie emoţie la Festivalul de la Cannes din 1971. Filmul s-a numit “Printre colinele verzi” şi a apucat să fie prezentat şi la cinematograful “Capitol” (pe atunci “23 August”) din Lugoj, înainte de a fi scos definitiv de pe ecrane.
Între anii 1986 şi 1989 Breban a locuit la Paris, iar la 15 martie 1990 revine în ţară. În 24 octombrie 1997, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române, în anul 2000 i se acordă Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor, iar în 2001 este ales vice-preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. La 1 februarie el va împlini frumoasa vîrstă de 80 de ani!