Tribunalul Timiş, îngropat în dosarele exproprierilor pentru autostradă

Autostrada care traversează judeţul Timiş de la vest la est i-a făcut fericiţi pe unii proprietari, care au încasat sume frumoase pentru că au cedat terenul statului, în vederea construirii autostrăzii. Spre exemplu, una dintre puţinele familii din Remetea Mare care se mai ocupa cu agricultura Autostrada care traversează judeţul Timiş de la vest la est i-a făcut fericiţi pe unii proprietari, care au încasat sume frumoase pentru că au cedat terenul statului, în vederea construirii autostrăzii. Spre exemplu, una dintre puţinele familii din Remetea Mare care se mai ocupa cu agricultura, a primit în schimbul a trei hectare de teren aflat în extravilanul localităţii, 260.000 de euro. Un alt proprietar a primit pentru un hectar de teren în aceeaşi zonă, 100.000 de euro.  Procedurile s-au derulat foarte repede şi pe terenurile respective s-a turnat deja asfaltul autostrăzii.

Probleme pe Timişoara-Deva. Dacă pe ruta Remetea-Arad, exproprierile s-au derulat rapid, pe traseul Remetea-Recaş-Lugoj-Deva, lucrurile nu s-au mişcat la fel de repede. Primele nemulţumiri au apărut din cauza diferenţelor de preţuri dintre parcele. Spre exemplu, un metru pătrat de teren agricol din zona Remetea Mare a fost evaluat la 10-12 euro, în timp ce la Recaş, experţii au stabilit un preţ de patru euro pe metru pătrat. Nemulţumiţi de această situaţie, mai mulţi proprietari s-au constituit într-o asociaţie şi au dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Între timp, statul a ajuns la concluzia că şi aşa preţurile oferite pentru exproprieri sunt prea mari şi, în 2011, a fost emisă o lege prin care s-au stabilit noile valori ale exproprierilor. Astfel, s-au întocmit noi expertize, potrivit cărora, un teren evaluat iniţial la 10 euro metrul pătrat, valorează acum cel mult un euro.

Primăria Traian Vuia s-a mulţumit cu puţin. Calcularea noilor preţuri pentru exproprieri a declanşat o serie de nemulţumiri. Pe rolul Tribunalului Timiş sunt înregistrate sute de procese, aflate în diferite faze, litigii prin care proprietarii cer un preţ corect pentru terenul cedat. „Eu am avut repartizată porţiunea de la Recaş la Topolovăţ şi sunt foarte multe acţiuni, oamenii fiind nemulţumiţi de preţul oferit. Cele mai multe sunt în derulare, neajungându-se la soluţii finale din cauza unor modificări de procedură din cauza cărora a trebuit rediscutat fondul”, a explicat Dumitru Ganţ, unul dintre avocaţii CNADNR în procesele cu oamenii nemulţumiţi de exproprieri. Unul dintre “nemulţumiţii de pe autostradă” este şi Primăria Traian Vuia, care a cedat 50 de parcele în suprafaţă totală de aproximativ 12 hectare. Din sutele de procese aflate pe rolul instanţelor de judecată, 50 au fost deschise numai de Primăria Traian Vuia. Toate au fost suspendate după ce Primăria a renunţat să se mai judece.“Preţul iniţial stabilit prin expertiză a fost de 1,2 euro pe metru pătrat, de aproximativ cinci lei. După modificarea legii, s-a ajuns la un preţ de 0,45 bani, de 10 ori mai puţin. Pentru fiecare dintre cele 50 de procese deschise trebuia realizată o expertiză care ar fi costat cel puţin 4.000 de lei, aşa că am renunţat la procese”, a explicat secretarul Primăriei Traian Vuia, Nicolae Tomescu.

Şanse mari de câştig. Surse judiciare care au dorit să îşi păstreze anonimatul au declarat, pentru „Redeşteptarea”, că şansele de câştig pentru cei care au curajul să „se ia la trântă” cu statul pentru a primi un preţ mai mare la exproprieri sunt foarte mari. „În opinia multora, aceste reduceri de preţuri nu respectă o condiţie de inspiraţie europeană care spune că atunci când este vorba de exproprieri, preţul trebuie să fie just. Noţiunea de just este foarte interpretabilă, dar trebuie să existe o proporţie între valoarea expropriată şi ceea ce ţi se oferă ca despăgubiri”, au spus sursele amintite. Potrivit aceleiaşi surse, soluţia finală le aparţine judecătorilor, care pot decide printr-o sentinţă irevocabilă care este preţul corect.