Estul judeţului are trei sate care în ultimele trei decenii au rămas fără niciun locuitor – Bunea Mică, (aparţinător de oraşul Făget), Cireşu Mic, (aparţinător comunei Criciova şi Checheş (comuna Secaş).
Acestea sunt şi singurele aflate în această situaţie, în Timiş. Poate cel mai cunoscut este Bunea Mică, populat la sfârşitul secolului XIX doar cu cetăţeni maghiari, în perioada când Banatul se afla sub dominaţia Imperiului Austro – Ungar.
Satul a început să se depopuleze la sfârşitul anilor `60. În prezent, doar cimitirul şi monumentele ridicate după 1990, pe fostul loc al bisericii, mai amintesc că acolo au locuit peste 200 de oameni.
”Satul nu mai este locuit acum. În 1864 au venit bogaţii din Szeckszard şi au cumpărat teritoriul comunei. Nu a fost colonizat. Au venit ei de bună voie. Condiţiile grele din anii `60 i-au făcut pe oameni să părăsească locul. Nu aveau lumină, drumuri, era foarte greu… În anii `80, au mai rămas doar două familii, iar acum nu mai e nimeni. Îl comemorăm în fiecare an şi vechea vatră a satului a devenit acum un loc de pelerinaj, care adună anual peste 500 de vizitatori, mulţi dintre ei fiind fii ai satului, care sosesc din numeroase ţări”, ne spunea Ioan Ihasz, primarul comunei Dumbrava.
O altă localitate dispărută în aceeaşi perioadă este Cireşu Mic sau Pereu cum mai era cunoscut în zona Lugojului. Acesta era populat cu peste 150 de locuitori, majoritatea de etnie ucraineană. Se afla amplasat într-o poiană la câţiva kilometri de satul Cireşu.
Din 1954 a devenit cătun al acestuia. După 1990, în apropierea locului în care a existat satul s-a ridicat Mănăstirea „Sfânta Treime „. Acum, la Pereu, doar câteva cruci mai amintesc că acolo au locuit oameni.
Checheş apare ca atestare documentară încă din 1440. A rezistat cinci secole, însă după cel de-al doilea război mondial a început să se depopuleze, astfel că, de la aproape 800 de locuitori câţi avea în 1880, acum nu mai are niciunul.
În prezent, în estul judeţului, în pericol de dispariţie se mai află satele Topla (comuna Mănăştiur), care mai are doar trei locuitori, Vizma (comuna Secaş), în care mai trăiesc mai vreo zece oameni şi Lăpuşnic şi Spata (comuna Bara), fiecare cu vreo 15 suflete.
”Spata este populat în special cu persoane care se ocupă de oierit, venite din zona Sibiului. Foştii băştinaşi s-au mutata demult în zona Lugojului sau a Timişoarei”, ne-a declarat Ioan Lăzărescu, primarul comunei Bara.