Primele impresii despre un oraș se formează imediat de la intrarea în acesta. Cum vii dinspre vest, ”cartea de vizită” a Lugojului este strada Timișoarei, arteră care se prelungește până în centru, la Primărie, iar imaginea nu este una prea onorantă.
Dacă în zona unității militare, sediile Altex, Kaufland sau Dedeman se încadrează în standardul decent al unei arii moderne de shopping, completată cu clădirea înaltă de birouri ButanGas, peisajul care urmează este de-a dreptul oribil.
Deși ”Redeșteptarea” atrăgea atenția încă de la sfârșitul anilor ’90 asupra harababurii arhitecturale care întâmpină vizitatorul la principala intrare în oraș, construcțiile au continuat să se ridice în regim de ”junglă” urbană.
Anii ‘90 și cei următori ne-au ”binecuvântat” cu orori arhitecturale, care zgârie și azi retina și se încadrează ca nuca în perete într-un peisaj discontinuu și alandala, fără stil și fără armonia minimă, măcar a unui regim de înălțime.
Ca să nu mai vorbim de alinierea clădirilor, care lipsește cu desăvârșire. Unele imobile sunt mai aproape de stradă, altele sunt mai retrase sau plasate oblic față de axa drumului, ceea ce face ca trotuarele să se subțieze, în zona Sălii de Sport I.K. Ghermănescu, la mai puțin de o jumătate de metru.
Clădirea CEC și fosta Banca Agricolă, două exemple de kitsch urbanistic
În toți acești ani, s-a manifestat o totală lipsă de interes față de unitatea arhitectonică a arterei de acces în urbe.
Clădirea CEC Bank, inaugurată în 1996 și fosta clădire a Băncii Agricole, actual sediu al poliției locale, inaugurată la 30 ianuarie 1998, sunt printre cele mai nefericite exemple.
Încă de la inaugurare, lugojenii se întreabă cum de s-a dat autorizație pentru asemenea ”podoabe” arhitectonice.
Imobilul CEC este o clădire de birouri construită într-un stil bizar, imposibil de încadrat canoanele arhitecturale. Clădirea se remarcă printr-o cupolă de sticlă construită pe schelet metalic, care seamănă mai degrabă cu ”domul atomic” din Hiroshima.
Din noiembrie 2019, clădirea e scoasă la licitație. Fosta clădire a Băncii Agricole strică peisajul nu numai pe strada Timișoarei, ci și cu latura dinspre malul Timișului, care seamănă mai degrabă cu un siloz.
Autorizații date cu larghețe, pentru construcții alandala
La rândul lor, investitorii privați au ridicat fără opreliști clădiri care sporesc impresia de haos urban. Case de locuit, magazine, curți deschise cu materiale de construcții, depozite, clădiri de birouri, maghernițe vopsite în toate culorile, se înghesuie unele în altele. Fiecare a construit cum l-a tăiat capul, iar la Primărie nu a existat, cel puțin până în acest moment, o viziune de integrare armonioasă într-un ansamblu arhitectural.
Desigur, această nepăsare față de aspectul orașului (ca să nu mai vorbim de ”palatele” ridicate de unii cetățeni cu gust îndoielnic și aprobate cu larghețe) este una generalizată. Se mai poate face ceva de acum înainte?
Să vedem ce se poate salva, măcar de acum înainte!
Ing. Dan Haica, fost viceprimar al urbei între anii 1990-1992, se numără printre cei preocupați de aspectul străzii Timișoarei. El este de părere că, din punct de vedere al sistematizării, este prea târziu pentru măsuri de anvergură.
”Aveți dreptate, cea mai urâtă zonă este chiar la intrarea în oraș. Exista un PUZ care prevedea construcția de locuințe în regim de înălțime P+1 sau P+1+mansardă și alinierea fațadelor la cel puțin patru metri de stradă. Este deja tardiv, pentru că s-au dat autorizații de renovare a caselor care nu sunt la aliniamentul prevăzut. Casele vechi au fost renovate cu vitrine, ca magazine, fără a respecta criteriile de aliniere. Nu ar fi trebuit date acele autorizații”, spune Dan Haica.
Chiar dacă nu se poate realiza de azi pe mâine, noua viziune ”Să facem Lugojul frumos” va trebui să includă și strada Timișoarei.
Cu studierea atentă a legilor și fără mari investiții, prin unele artificii arhitecturale, introducerea unor garduri uniforme sau plantarea de pomi, câte ceva din răul făcut mai poate fi îndreptat. Cu respectarea strictă a aliniamentului la clădirile ce se vor construi de acum înainte, cu consultarea cetățenilor și cooperarea cu proprietarii din zonă, în câțiva ani, strada Timișoarei ar putea fi readusă la un nivel măcar acceptabil din punct de vedere al urbanismului unui oraș european, civilizat.
Daca mergi pe Timisoarei de la CEC catre Unicarm, la un moment dat trotuarul nu numai ca se ingusteaza ca nu pot trece doua persoane una pe langa alta, dar mai este plantat si un stalp de curent in mijlocul trotuarului, deja ingust. Pietonii trebuie sa coboare de pe trotuar. Asta nu ar fi chiar ultima problema. Dar sunt masini parcate pe carosabil si in plus cand ploua, se face si o balta taman in acel loc. Solutia este sa mergi pe strada pe unde trec masinile. Daca ai noroc sa nu te stropeasca, esti bine merci. Deci sunt mult mai multe probleme pe Str. Timisoarei. Asa va ramane, o strada unde traficul se gatuie.