Tradiția Cetățenilor de Onoare ai Lugojului! Primul a fost Nicolae Titulescu, președintele Ligii Națiunilor, în 1934

Tradiția Cetățenilor de Onoare ai Lugojului a fost inaugurată în 1934. Lista a fost deschisă de Ni­co­lae Titulescu, ales de două ori ca președinte al Ligii Națiunilor, e­chivalentul Organizației Na­țiu­nilor Unite de astăzi.

Despre acest eveniment istoric ne-a vorbit un erudit al Lugojului, prof. dr. Constantin Tufan Stan.

Lugojul avea pe atunci politicieni cu vederi largi

Mai întâi, e necesară o punere în context. Alexandru Bireescu era primarul liberal al Lugojului, la acel moment. Era un medic respectat și urma o tradiție a inte­lectualilor liberali de calibru, care au condus organizația locală a Par­tidului Național Liberal. Din 1929 și până în 1931, președintele PNL Lugoj a fost Ion Vidu, o em­blemă a culturii lugojene, care era prieten al Brătienilor. Iar înainte de anul 1929, organizația liberalilor lugojeni s-a aflat sub conducerea lui George Popovici, protopop al Lu­gojului, care a reprezentat, ală­turi de alți fruntași unioniști, o­ra­șul nostru la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. George Popovici a fost președinte al PNL Lugoj între 1921 și 1929. De fapt, Popovici (viitor senator de Severin) a fost cel care a întemeiat PNL la Lugoj.

170 de ani de tradiție neîntreruptă ca și capitală de comitat sau județ

Lugojul era un oraș important în România interbelică, având un statut de capitală de comitat, apoi de județ, cu o respectabilă istorie de aproape 170 de ani.
În calitate de primar al Lugojului, ca reședință de județ, primarului Bireescu i-a venit ideeea de a institui titlul de Cetățean de Onoare al urbei, inaugurând astfel o tradiție care se păstrează și azi.

Nu se știu exact care au fost împrejurările ce au dus la această foarte inspirată alegere, dar în mod sigur primarul Bireescu a convocat aleșii locali, s-a sfătuit cu ei, iar hotărârea a fost trecută prin Consiliul municipal. Distincția a fost emisă în 4 iulie 1934, dar problema este că marele diplomat își desfășura activitatea în Capitală și pe toate meridianele lumii, în lungi turnee.

Delegație impresionantă la București

Așa că aleșii Lugojului i-au putut înmâna diploma de cetățean de Onoare lui Titulescu abia un an mai târziu, în 1935, în preajma Sărbătorilor de iarnă. La București s-a deplasat atunci o delegație serioasă de oameni politici, fețe bisericești și personalități ale culturii lugojene.

”Sâmbătă, 7 decembrie 1935, o delegație a municipiului Lugoj, compusă din dr. Alexandru Bireescu, primarul urbei, dr. Aurel Mihăescu (protopop), dr. Nicolae Brînzeu (canonic), prof. Virgil Simonescu (consilier comunal), dr. Titus Popovici și Al. Alexandrini (deputați), i-a înmânat lui Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor externe, diploma de Cetățean de Onoare al orașului de pe Timiș (decizia Consiliului Municipal fuse­se emisă în iulie 1934). Prin alocuțiunea sa, primarul liberal al Lugojului a subliniat rațiunea care a stat la baza deciziei administrației publice lugojene: ”Excelență, la 3 iulie 1933, printr-o magistrală acțiune, ați închis o cauză timp îndelungat deschisă, ați asigurat granițele noastre înspre Răsărit, dându-ne un sentiment de siguranță pentru soarta provinciei noastre de peste Prut. Excelența Voastră a știut că atâta timp cât granița noastră de la răsărit nu este asigurată, noi nu ne vom putea îndrepta privirile spre Apus, apusul hain din imediata noastră apropiere. Acum câteva zile, în răspunsul ce l-ați dat dlui G. Bethlen și Partidului Maghiar, ați amintit de cei 17 ani petrecuți de către Excelența Voastră în tranșeele păcii. Într-adevăr, datorită uneltirilor interesa­ților și fruntașilor de la Budapesta, pacea își are tranșeele ei. […] Ex­celență, Lugojul, acest bastion inexpugnabil al românismului din Banat, într-un elan, într-o însuflețire maximă, văzând realizarea conso­lidatoare de graniță a Excelenței Voas­tre, v-a proclamat Cetățean de Onoare al său. Delegația de față vă prezintă omagiile Lugojului și, prezentându-vă diploma, vă zice: «Să trăiți!»”.

Diploma, un obiect de artă conceput de pictorul Virgil Simonescu

Diploma era, în sine, un obiect de artă, conceput de pictorul academic Virgil Simonescu, profesor de desen la Liceul ”Coriolan Bre­di­cea­nu”.
Pe diplomă era scris: ”Noi, Primarul municipiului Lugoj, având în vedere Deciziunea Nr. 6914 a Consiliului Municipal din 14 iulie 1933, declarăm pe D-l Ni­colae Titulescu, Ministrul de Ex­terne, Cetățean de Onoare al Mu­nicipiului Lugoj, pentru ne­nu­mă­ratele sale înfăptuiri în vremurile grele ale consolidării și apărării frontierelor scumpei noastre Ro­mâ­nii. Lugoj, la 4 iulie 1934”. Sem­nează Alexandru Bireescu, pri­marul municipiului Lugoj, a­lături de secretarul urbei.

Tot grație cercetărilor laborioase ale prof. dr. Constantin Tufan Stan, aflăm din presa vremii (”Răs­­punsul d-lui Titulescu”, în ”Răsunetul”, an XIV, nr. 51, 1935) răspunsul lui Titulescu: ”Diplomatul român a mulțumit călduros pentru cinstea ce i-a făcut-o Consi­liul Municipal din Lugoj, ară­tân­du-și satisfacția pentru înțelegerea pe care delegația a exprimat-o privitor la politica externă ce a condus, și a declarat că găsește în cuvintele de înalt patriotism exprimate de delegație un imbold în plus pentru apărarea drepturilor imprescriptibile ale României”.

Tot profesorului Stan îi da­to­răm mărturia canonicului Nicolae Brîn­zeu, membru al delegației noastre la București, care sublinia semnificația evenimentului, primul de acest gen din istoria Lugojului: ”Lugojul l-a proclamat pe dl. Nicolae Titulescu Cetățean de Onoare. Prin aceasta, Lugojul s-a cinstit pe sine. Această cinste se răsfrânge însă asupra întregului Banat. Mai mult, Lugojul s-a dovedit din nou că înțelege să se mențină la aceeași înălțime de centru cultural românesc. […] Te avem, dle Titulescu, și ne bucurăm mult, nespus de mult. Te avem zid de neînvins, a­pă­rător unic al intereselor românești și ne mândrim că ești al nostru! Te avem și îți mărturisim sincer, românește, că și D-ta ne ai”.

O somitate a politicii românești, cum nu se află azi

Nicolae Titulescu, născut la Craiova, este o somitate nu numai a politicii românești, ci și mondiale, la un standard de neegalat în zilele noastre. Din anul 1921 a funcționat ca delegat permanent al României la Liga Națiunilor de la Geneva. A condus de două ori, în anii 1930 și 1931, această organizație inter­na­țională, echivalentul de azi al Organizației Națiunilor Unite.

Diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, Nicolae Titulescu a fost, din 1935, membru titular al Academiei Române. Adversar al nazismului, a încercat să organizeze comunitatea internațională împotriva acestui curent, pe care îl considera foarte nociv pentru România. Ca urmare, a fost exilat de Regele Carol al II-lea în 1936 și în 1941 se stinge din viață la Cannes, în Franța. Aceste câteva repere ne arată ce politicieni de anvergură avea România pe vremuri, mult deasupra celor de azi!