Din 11 martie încoace, trăim într-o lume cu fundul în sus. Portarii au în fișa postului luatul temperaturii, chelnerii se transformă în bănci ambulante de date, colectând adresele mesenilor, preoții au devenit experți IT în comunicații live, pe net, profesorii dau clasă corporatiștilor în tehnica Zoom, iar polițiștii sunt un fel de arbitri, care, ca la fotbal, fluieră precipitat când nu se respectă distanța la lovitura liberă.
Prinși în jocul ”cu mască, fără mască”, uite amenda, nu e amenda, polițiștii lugojeni nu mai știu decât de pandemia ce pare să fie tot mai anemică, pe zi ce trece. Așa cum pacienții CoVid-19 se bucură de toată atenția (și e foarte bine că se întâmplă așa!), dar dacă ai alte afecțiuni, stai la coadă la ușa spitalului, la fel e și cu forțele de ordine locale.
Preocupați cu păstrarea intervalului regulamentar de distanțare socială (termenul este complet absurd, distanțare fizică ar fi fost mult mai nimerit), ei nu mai văd ce altceva se întâmplă în oraș.
Și în oraș se întâmplă multe! ”Înarmați” cu telefoane mobile și aparate de fotografiat, colegii de la ”Redeșteptarea” au cutreierat puținele parcuri și zone verzi ale orașului, care îi întâmpină pe lugojeni, la ”relaxare”, cu coșuri răsturnate, stâlpi electrici spintecați de măruntaie și aparate de fitness în aer liber distruse. Și asta, sub ”ochii” camerelor de supraveghere!
În urmă cu ceva vreme, săptămânalul nostru publica imagini cu noul centru de supraveghere video al orașului. Dotat cu 60 de camere video de înaltă rezoluție, arăta mai tare ca centrul de dirijare a rachetei lui Elon Musk, de la Cape Canaveral!
Mult lăudata ”vedere pe timp de noapte” ori n-a funcționat, ori a dormit în post, din moment ce aceste distrugeri tembele continuă nestingherite. Noroc cu poliția locală, care a mai băgat spaima în mâncătorii de semințe de pe malul Timișului!
Și este păcat. Lugojenii, care în general s-au conformat la toate restricțiile impuse de pandemie (și bine au făcut!) au nevoie de relaxare și mișcare. După ce că parcurile sunt puține, ne mai și batem joc de ele!
Celor care au impresia că această pledoarie este un moft, le oferim cu dedicație câteva date statistice:
Lugojul nu are decât 11,8 hectare de parcuri, faţă de cele 400 ale Timişoarei. Media europeană de spații verzi pe cap de locuitor în ariile urbane este de 26 metri pătraţi, iar Lugojul are doar… 2 metri pătrați. Datele sunt din septembrie 2008, dar de atunci situația nu s-a îmbunătățit prea mult.
Și dacă, în aceste zile, prioritatea nr. 1 rămâne tot sănătatea, haideți să facem și din parcuri și spațiile verzi, atâtea câte mai avem, un obiectiv prioritar.
Sănătatea nu înseamnă doar tratarea pacienților de CoVid-19, de asta se ocupă cu multă dedicare medicii Spitalului Municipal. După aproape trei luni de stat în casă, a fi în formă înseamnă, mai mult ca oricând, pentru tineri și bătrâni, pentru nepoți și bunici, posibilitatea mișcării în aer liber. Iar cei care distrug aparatele de gimnastică și parcurile ar trebui încadrați la luarea dreptului la sănătate al semenilor noștri.