”Ţara te vrea prost” – direcţia majoră a învăţământului românesc

Toţi miniştrii educaţiei de după 1989 – toţi, fără excepţie – au ţi­nut parcă să confirme titlul unei piese interpretate pe vremuri de trupa ”Sarmalele Reci” – ”Ţara te vrea prost”. De la Ecaterina An­dronescu, starul universitar al social democraţilor, denumită la vremea ministeriatelor dom­niei sale Ambramburica, pentru fenomenala abilitate de a uita ce a promis şi a modifica mo­di­fi­că­rile şi până la mai sofisticatul li­beral Andrei Marga (despre care se spunea că ”a dus în­vă­ţă­mântul românesc cu targa”) – toţi aceşti miniştri au acţionat cu sârg în direcţia ”Ţara te vrea prost”.

Având la activ cazuri gen Cristian Adomniţei, mi­nis­trul care nu ştia câte stele sunt pe steagul călăuzitor spre mari victorii al Uniunii Europene (demnitarul plimbat prin străi­nă­tăţuri credea că sunt 15, spre deosebire de copiii unei şcoli ge­nerale din Brăila care ştiau, co­rect, că sunt 12), nici nu e de mi­rare!

Dincolo de teatrul ab­surd al schimbărilor de dragul schimbării şi al incoerenţei a­ces­tora, toţi mai marii învă­ţă­mântului de după 1989 vor fi ju­decaţi după fapte, iar faptele con­verg în aceeaşi direcţie, a­ceea a demolării unui sistem. Iar urmările se simt în fiecare şcoa­lă generală, liceu sau uni­ver­sitate, vina fiind dată tot pe das­călul de rând. Formarea unei gân­diri ordonate şi acumularea un­ui patrimoniu personal numit în­deobşte cultură generală, o a­de­vărată zestre intelectuală pen­tru viaţă, sunt pilonii nevăzuţi ai învăţământului care au deja toporul înfipt la rădăcină, în ur­ma ”curajoaselor” propuneri scor­nite recent sub ministeriatul lui Adrian Curaj. Odată cu e­xi­larea limbii latine din gimnaziu şi diminuarea orelor de istorie şi limba română, se pare că ten­din­ţa demolatoare a depăşit li­mi­tele.

De acord cu aca­de­mi­cia­nul So­lo­mon Marcus, care sem­na­la că ”programa şcolară ac­tua­lă a­bun­dă în lucruri plic­ti­si­toare şi ne­semnificative”, dar care a­pre­cia latina ca ”in­gre­dient esenţial al culturii, limbii, is­toriei ro­mâ­nilor”.

De altfel, cel mai de sea­mă for intelectual al ţării, A­ca­de­mia Română, se a­ra­tă foarte în­grijorată de pro­pu­nerile for­mu­late. ”Academia Română a luat act cu îngrijorare de pro­pu­n­erile formulate (…). Su­­biec­tul ma­jor care în­gri­jo­rea­ză me­diul a­cademic şi care se re­gă­seşte la ni­velul tuturor celor trei va­rian­te, nelăsând nicio po­si­­bi­li­tate de opţiune pro­fe­so­ri­lor, este re­du­ce­rea numărului de ore, până la dis­pariţia din pro­gra­mă, la dis­ci­pline fun­da­men­ta­le de studiu, menite să for­me­ze atât cultura ge­nerală, cât şi conştiinţa is­to­ri­că şi identitară a noilor ge­ne­ra­ţii.

Astfel, mă­su­ri­le propuse de Institutul de Ştiin­ţe ale Edu­ca­ţiei anunţă: dis­pa­ri­ţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, am­putarea u­nei ore de limba şi literatura ro­mână la clasele a V-a şi a VI-a şi diminuarea dras­ti­că a numărului de ore de istorie, oricum in­su­fi­ciente în urma reducerilor im­pu­se de ultimul plan-cadru din 2001.

Semnalăm că toate cele trei domenii de stu­diu vitregite de actuala pro­pu­ne­re sunt ma­te­rii cu un puternic caracter i­den­titar, contribuind îm­­preună la dez­voltarea con­ştiin­­ţei naţio­na­le, europene şi ­u­maniste a ti­ne­rei generaţii. Stu­diul limbii la­ti­ne, limbii şi li­te­ra­turii române şi istoriei (na­ţio­nale şi universale) o­feră co­pii­lor repere exis­ten­ţia­le, o­rien­tându-i ca cetăţeni ce a­par­ţin unui po­por european, vor­bitori ai unei limbi de o­ri­gine latină, înrudită cu alte câ­te­va limbi europene descendente din acelaşi trunchi co­mun, pur­tători ai unor valori culturale şi et­ni­ce care s-au aflat întot­dea­una în deplin respect şi armonie cu valorile altor po­poa­re”. Pe ci­ne deranjează aceste va­­­lori?

Tre­buia să vină A­ca­de­mia să spu­nă aceste lucruri pe care orice om de bun simţ le ştie? Va ţine cineva de la Mi­nis­ter cont de ele? Ori ţara are ne­voie într-adevăr de proşti, şi a­tunci pu­tem rade  liniştit tot ceea ce este de la patru clase pri­ma­re în sus!