”Vineri, 10 iulie, în Piața Josif Constantin Drăgan, lugojenii vor avea ocazia să admire un inedit aranjament floral pe o caroserie de autoturism Dacia 1300, recondiționată. Aranjamentul floral este rodul colaborării Serviciului de Sere și Spații Verzi cu Primăria Municipiului Lugoj sub coordonarea d-nei ing. peisagist Elena Olariu, cea care a conceput și celelalte aranjamente florale din zona centrală a orașului”.
Așa sună unul dintre comunicatele de presă ale actualului primar, în care anunță cu multă bucurie o surpriză imensă, un amărât de aranjament floral! Frumos, nu spunem nu, dar mai frumoase ar fi fost alte surprize ale omului somat printr-o scrisoare deschisă, scrisă cică de tineri, dar cu o nuanță mai mult decât pregnantă a fostului regim, prin care acesta va trebui să candideze.
Mult stimate și iubite conducător, de ce nu ne surprindeți și pe noi cu o apă de calitate și presiune constantă la robinete? Sau măcar cu o curățenie normală a orașului nostru, îmbâcsit de deșeuri pe lângă bănci, locuri de joacă sau în cartiere.
Lucru de care nu este vinovat primarul, el nu predă bun-simț (bine, după ultimele afirmații, se pare că l-a pierdut pe undeva!), ci noi, lugojenii, dar asta nu înseamnă că administratorul orașului stă cu mâinile în sân. Ce spuneți de o altă surpriză, să ne acoperiți gropile din carosabil, că stă orașul scrijelit de mai bine de o lună și nimic nu se întâmplă!
O altă surpriză, care ar fi perfectă pentru noi, se referă la acțiuni de dezinsecție la sol, prin parcuri, zone de promenadă sau cartiere, că ne sunt ciuruiți copiii când se plimbă prin oraș. Doar știți cum e, ei au sânger tânăr, mult mai gustos, pe principiul că ”pe gard sunt mai multe piei de miei, decât de oaie (berbec) bătrână”.
Cu bazinul acoperit nu ne așteptăm la nicio surpriză, ar fi prea mare, aproape de infarct, aceea de a-l deschide. Nu inaugurat, că deja a fost! Cu niște branșamente, rețele de canalizare, drumuri în cartierele mărginașe, nu ne surprindeți nici anul acesta? Că de la periferie la centru ți se rup opincile în unele zone.
Vorbim de surpriza de a recupera o serie de clădiri pentru patrimoniul orașului, unde funcționează diverse instituții, dar nu vedem cozile din fața acestora pentru că nu suntem în stare de atâția ani să informatizăm și noi serviciile din subordine, astfel încât să nu mai stea oamenii la coadă, cu actele în mână.
Hectarele de iarbă necosită nu mai reprezintă nicio surpriză pentru nimeni, suntem obișnuiți, că doar de acolo vin țânțarii, căpușele și alte lighioane.
Tare am fi surprinși dacă și stația de epurare, pe care o vedeți gata și funcțională, să fie așa cum spuneți, dar mă tem că nu e cazul.
Dar știți care ar fi cea mai mare surpriză pe care ne-o puteți oferi nouă, lugojenilor? Să stați dvs. frumușel acasă, așa sănătos cum sunteți și să lăsați pe alții mai tineri, mai capabili, să muncească pentru Lugoj. Ce spuneți, merităm și noi o surpriză, domnule Boldea?