Staţia de Epurare de la Jabăr, acuzată că poluează râul Timiş

Sute de peşti morţi au fost descoperiţi de pescari, în albia Timişului, pe raza comunei Racoviţa.

Indignaţi, localnicii împreună cu Ion Nanu, primarul comunei, consideră că vinovată de producerea acestui incident ecologic este Staţia de Epurare de la Jabăr.

„Aceste probleme persistă de câţiva ani. De două ori am apelat la Garda de Mediu, tot la sesizarea pescarilor care au văzut plutind pe apele Timişului peşti morţi. Au venit să constate la faţa locului, s-au dus şi la Staţia de la Jabăr, apoi au ajuns la concluzia că nu este niciun pericol pentru fauna subacvatică. Anul trecut am făcut o nouă sesizare, că apa este poluată. Efectiv era când roşie, când neagră, dar în loc să vină să ancheteze, mi-au răspuns că dacă nu încetez cu sesizările, mă penalizează”, ne-a declarat Ion Nanu, primarul din Racoviţa.

Pescarii şi localnicii spun că de la Jabăr şi până la Racoviţa nu poţi să pescui sau să te scalzi din cauza depunerilor de pe fundul apei şi a mirosului infect.

„În fiecare an se întâmplă acest lucru. Atunci când apa este scăzută şi cei de la Staţia Jabăr, deversează în Timiş, mor peştii. Doar luna aceasta am văzut sute de peşti din toate speciile, care pluteau morţi sau ameţiţi de la apa poluată. Dacă arunci o piatră mai grea, de pe fund se ridică o suspensie roşie, care are miros foarte greu. De ce în amonte de Staţia de Epurare, la Coştei spre exemplu, nu se întâmplă acest fenomen? Unii spuneau că ar putea să fie vorba de braconaj, dar, braconierii aveau tot interesul să recupereze peştii şi nicidecum să lase zeci de kilograme, în voia curentului”, povestesc Neculai Vintilă şi Ioan Cimponeri, doi dintre pescarii care au văzut de nenumărate ori acest dezastru.

Managerul Societăţii „Meridian 22”, Iosif Groza, operatorul municipal care coordonează activitatea Staţiei de Epurare Jabăr, nu crede în existenţa unei posibile poluări:

„Administraţia Bazinală de Apă Banat ne monitorizează activitatea de epurare a apelor în fiecare lună. Pe lângă aceasta, specialiştii noştri monitorizează zilnic, pentru că staţia este deservită 24 de ore din 24. Nivelul de suspensii maxim admis este de 350 mg/l. Noi nu am depăşit niciodată mai mult de 23 mg/l, deci infim de puţin ca să producă un accident ecologic. Cantitatea de cloruri permisă este de 500 mg/l, iar noi avem, conform buletinului de analiză, maxim 22,69 mg/l, în luna mai 2015. Asigurăm populaţia din aval de Jabăr că orice accident este imposibil, iar normele de poluare pentru cantităţile de apă reziduală pe care le deversăm în râul Timiş, sunt mult sub parametrii legali, maxim admişi”.

O altă ipoteză privind moartea peştilor din râul Timiş, vine de la secretarul Clubului de Pescuit şi Vânătoare Lugoj, Petrică Damian.

„În albia Timişului, pe raza localităţilor Racoviţa şi Hitiaş, există mai multe minibaraje din piatră de râu, care în perioada de vară, atunci cînd apele Timişului scad, blochează între ele un volum mare de sedimente, astfel încât populaţia piscicolă suferă de lipsă de oxigen. Şi apa este schimbată la culoare din cauza depunerilor, iar gazele rezultate pot să sufoce fauna subacvatică din zonă. Dar verificări mai amănunţite trebuie să le facă cei de la Garda de Mediu, singurii în măsură să confirme aceste ipoteze”.

Calitatea apei în râul Timiş nu este printre cele mai bune, iar conform Administraţiei Naţionale a Apelor Române, aceasta se înrăutăţeşte din două mari motive: staţii de epurare care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele legislative şi complexele de creştere a animalelor situate în apropierea apei.

Ultimele analize ale apei, efectuate de inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare, au descoperit cantităţi mari de fier, salmonela, nitraţi şi plumb în diverse sectoare ale râului Timiş.