Senatorul de Lugoj Ioan Iovescu le-a promis românilor din Serbia că va sprijini proiectul de simplificare a Legii cetăţeniei

Românii din Valea Timocului au marcat ziua României prin mai multe acţiuni, la sfârşitul săptămânii trecute. Una dintre cele mai importante a fost dezbaterea organizată de Boian Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, la Casa de Cultură din Bor, având ca temă „Cetăţenia, un drept al românilor din Serbia”.

Românii din Valea Timocului au marcat ziua României prin mai multe acţiuni, la sfârşitul săptămânii trecute. Una dintre cele mai importante a fost dezbaterea organizată de Boian Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, la Casa de Cultură din Bor, având ca temă „Cetăţenia, un drept al românilor din Serbia”.

La masa rotundă organizată cu această ocazie a participat şi senatorul de Lugoj, Ioan Iovescu, membru în Comisia românilor de pretutindeni, dar şi Iulian Niţu, consulul României la Zajecar. Senatorul Iovescu le-a prezentat participanţilor o propunere de modificare a Legii cetăţeniei. “E vorba de simplicarea procedurilor pentru ca românii din afara graniţelor să poată să obţină cetăţenia într-o procedură mai simplificată. Deocamdată e doar un proiect, o propunere a unor colegi din comisia din care fac şi eu parte, iniţiativă care, eu le promit românilor din Serbia că o să mă lupt să fie aprobată!”, a declarat Iovescu.

Consulul Iulian Niţu a intervenit în dezbaterea de la Bor şi le-a atras atenţia celor prezenţi că oricare ar fi eforturile României de a facilita obţinerea cetăţeniei, acestea nu vor avea nicio valoare dacă românii din Serbia se vor declara în continuare vlahi şi nu români.

Ioan Iovescu susţine că va prezenta în cadrul Comisiei românilor de pretutindeni situaţia reală a românilor din Serbia şi că va susţine demersurile acestora, cu minima condiţie ca aceştia să se declare români şi nu vlahi, cum s-a întâmplat la ultimul recesământ.

În estul Serbiei, pe Valea Timocului, Moravei şi Dunării, mai trăiesc peste 300 sute de mii de români. Dintre aceştia mai puţin de 30 de mii s-au declarat la ultimul recesământ, restul fiind înscrişi ca vlahi sau chiar sârbi, fapt ce a divizat considerabil comunitatea şi duce la anularea drepturilor pe care le poate obţine etnia în Serbia: biserici, educaţie în limba română, acces la mass-media etc.