Satele Tapia şi Armădia, aparţinătoare municipiului Lugoj, au cele mai prăpădite cămine culturale din mediul rural din partea de est a judeţului.
Dacă în majoritatea localităţilor, aceste edificii au fost reabilitate sau chiar construite din temelii de către administraţiile locale, în cele două sate clădirile au fost abandonate de cei care ar trebui să se îngrijească de ele.
La Armădia, fosta şcoală, veche de circa 100 de ani, a fost transformată în cămin cultural, pentru ca oamenii să aibă unde-şi organiza diversele evenimente. În ultimul deceniu, aici s-a reuşit doar montarea unei uşi şi a unei scări de acces.
”Ultimele reparaţii s-au făcut prin 2008. S-a turnat beton pe podea, s-a dat puţin cu var pe pereţi, s-a montat o uşă şi trei trepte metalice şi asta a fost tot. Ferestrele sunt din lemn şi sunt distruse aproape în totalitate. Uşa s-a deteriorat. Betonul turnat a fost slab calitativ, iar la rugă, când se dansează mult, praful se ridică până în tavan. Nu cred că trebuie investiţi mulţi bani, pentru a face din această clădire una decentă, în care oamenii să intre cu drag”, ne-a declarat Nicolae I. din Armădia.
La Tapia, căminul a fost construit în urmă cu aproape jumătate de secol de către localnici. Atunci a fost unul dintre cele mai frumoase edificii existente în zonă. Astăzi, plouă prin acoperiş, fapt care a provocat distrugerea parchetului.
Ferestrele nu se mai închid, iar zugrăveala este veche de mai bine de un sfert de veac.
Singura investiţie a fost realizată în 2009, când a fost reabilitată faţada. Administraţia locală lugojeană, cea care ar trebui să se îngrijească de ele, nu le-a cuprins într-un plan de reabilitare nici pentru acest an.
În comparaţie cu Lugojul, în majoritatea comunelor căminele culturale arată impecabil, multe dintre ele fiind reabilitate cu bani europeni sau guvernamentali. Un exemplu actual este cel din localitatea Dumbrava, unde se investesc 1,3 milioane lei din fonduri alocate de Ministerul Culturii.