Scriitorul Radu Aldulescu lansează la Lugoj al zecelea roman: Rezidenți în Casa Visurilor

Radu Aldulescu, unul dintre cei mai apreciați prozatori contemporani români, își va lansa joi, 21 iunie, de la ora 19, la Casa Bredicenilor (Str. Victor Vlad Delamarina nr. 4), cel de-al zecelea roman intitulat ”Rezidenți în Casa Visurilor”.

Inspirat din nefericitul moment în care a fost nevoit să trăiască în stradă, când era evacuat de Uniunea Scriitorilor din camera în care locuia, autorul ținând prima pagină a ziarelor la finalul anului 2015, ”Casa Visurilor” este un deșert al speranțelor și amăgirilor al celor care îndrăznesc să viseze.

Pentru ca actualul roman să poată fi tipărit, editura Hyperliteratura a strâns 11.502 lei de la cititori pe o platformă online. Nu mai puțin de 114 cititori au susţinut publicarea, cu sume cuprinse între 10 şi 500 de lei, cea mai mare sumă a fost depusă de Clubul de Carte din Iaşi.

Scriitorul, traducătorul, poetul și criticul Octavian Soviany spune despre romanele lui Radu Aldulescu că ”scormonesc prin ungherele cele mai sumbre ale abjecţiei omeneşti. Prozatorul posedă ştiinţa de a configura o umanitate colcăitoare, supusă pulsiunilor instinctuale, care seamănă cu un muzeu al tumorilor sufleteşti. (…) Un discurs sceptic şi dezabuzat despre omul zilelor noastre, văzut prin ochii unui moralist mizantrop, uşor cinic şi cu totul lipsit de iluzii. Fauna umană evocată în paginile lui e o umanitate reziduală, redusă la biologic, în ultimă instanţă – o post-umanitate”.

Rezidenții Casei Visurilor

Personajul principal al cărții este Grigore, un ziarist ratat, de 49 de ani, care locuiește într-un apartament sărăcăcios împreună cu părinții lui bolnavi, având grijă de ei și de Charlie, câinele bătrân și orb al familiei. Hăituit de fostele sale neveste și mereu umilit de șeful său bețiv și pervers o întâlnește pe Argentina, o fostă sportivă, rămasă fără locuință, paznic la o casă de amanet, iar împreună încep să nutrească iluzia unei noi vieți.

Soarta este însă nemiloasă cu cei amărâți și fără șansă, cu cei care n-au avut și nu vor avea niciodată nimic, dar care cred că oricând totul se poate schimba.

De la box, la romane apreciate

Radu Aldulescu s-a născut pe 29 iunie 1954, în București. Visul și obsesia sa de mic a fost să devină boxeur profesionist, astfel că la doisprezece ani și jumătate s-a apucat de antrenamente. Ce l-a oprit în a deveni apoi un sportiv desăvârșit a fost lipsa talentului, după propriile-i spuse.

A lucrat la primul său roman, ”Sonata pentru acordeon”, între 1984 și 1988, însă fără speranța că-l va vedea publicat vreodată, deoarece conținutul său n-ar fi putut trece de cenzura ideologică. Reușește să debuteze după Revoluție, abia spre sfârșitul lui 1993, la aproape patruzeci de ani, fiind premiat pentru acest volum de Uniunea Scriitorilor din România. De atunci, Radu Aldulescu s-a dedicat în întregime scrisului, trăind cu iluzia că a fi scriitor îi va aduce un oarecare statut în societate și că va putea trăi din opera sa.

Peste trei ani de la debut, în 1996, îi apare un al doilea roman, ”Amantul Colivăresei”, care s-a bucurat de multă apreciere din partea criticilor și a cititorilor, ajungând la peste patru reeditări, fiind ulterior tradus și în Franța (”L’amant de la veuve”). Inspirat dintr-un segment al romanului, a scris scenariul pentru filmul „Terminus Paradis” (1998), regizat de Lucian Pintilie, care a primit Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția.

Inspiraţia ultimului roman

În ultimii opt ani, Aldulescu locuise în niște spații dezafectate ale Uniunii Scriitorilor (USR), iar ultima dată a trăit într-o cameră a unei case din centrul Bucureștiului, ce aparținea Primăriei Capitalei, închiriată de USR.

Ciocnirile din cadrul USR din ultimii ani, în care scriitori mari au fost excluși doar pentru că nu au fost de acord cu lipsa de transparență a Uniunii și de tipul autoritar de conducere impus de ”veșnicul” președinte, au dus și la rezilierea contractului cu primăria, victimă ”colaterală” fiind Radu Aldulescu, care s-a trezit în stradă.

Lipsit de mijloacele elementare de supraviețuire, autorul a fost, în mod firesc, profund marcat și totodată inspirat de acest episod tragic, dând expresie experienței traumatizante de a trăi pe străzi prin prezentul roman, cel de-al zecelea al său, ”Rezidenți în Casa Visurilor”: „Am zis să-mi fac o casă a visurilor, și-am făcut-o pe hârtie, în romanul ăsta.”

În cadrul evenimentului cartea va putea fi achiziționată la prețul special de 39 de lei.

Alături de autor, la întâlnire vor participa Henrieta Szabo și scriitorul Andrei Ruse.