Scheletul baronului, atracția turistică de lângă Tabăra Poieni Strâmbu

Scheletul unui tânăr, mort în urmă cu circa un secol şi jumătate, a devenit atracţie turistică pentru cei care ajung la cabanele de la Poieni, comuna Pietroasa. Rămășițele, aflate într-un uriaş monument funerar, pot fi văzute printr-o spăr­tu­ră.

Turiştii care merg la ca­ba­nele de la Cheia sau Po­ieni Strâmbu sunt atraşi tot mai mult de dorinţa de a vizita rămăşiţele pământene ale unui tânăr decedat în a­nul 1881. Corpul se află într-un monument funerar impresionant, construit în munte de mama sa, ba­ro­nea­sa Leopoldina Bog­da­no­vics, naşa copiilor lui Franz Iosif, împăratul Imperiului Au­stro – Ungar, care îi dă­ruise în semn de re­cu­noştinţă proprietăţi în aceste lo­curi. Fiul său, Ferencz Bogdanovics şi-a pus capăt zilelor la Budapesta, la vâr­sta de doar 19 ani, din cauza unui duel pierdut pentru o tâ­nără nobilă.

Legenda spu­ne că adversarul său a tras un glonte care i-a zgâriat mâna, îndeajuns cât să ţâş­nească sângele. Sângele sim­boliza pierderea due­lu­lui, iar Bogdanovics, de ne­caz s-a împuşcat în clipele următoare în cap. A fost adus pe afet de tun până la Poieni, câteva luni mai târziu.

“Abia după trei luni de la tragedie a ajuns Fe­rencz la Poieni, unde voia să-l înmormânteze Leopol­di­na. L-au îmbălsămat foar­te bine şi în tot acest timp a fost ţinut într-o criptă pro­vi­zorie la Budapesta, până când mama sa i-a terminat cavoul de la Poieni. Este un loc foarte mare, zidit într-o stâncă, la câţiva paşi de râul Bega”, ne-a spus Ion Barbu din Poieni.

După tragedie, Leopoldina venea la Poieni doar vara pentru a-şi jeli fiul, iar în 1906 şi-a vândut domeniul Societăţii Miniere Reşiţa, contra unei sume din care şi-a permis să trăiască tot restul vieţii.
Cavoul, profanat în mai multe rânduri

Pe lângă pierderea co­pi­lului, Leopoldina s-a necăjit şi din pricina faptului că mor­mântul lui Ferencz a fost profanat de mai multe ori, luându-i-se sabia cu care a fost înmormântat şi bi­juteriile. Se spune că până şi sicriul poleit cu aur a fost zgâriat de hoţi.

După aceste episoade, femeia a hotărât să zidească din beton între­gul spaţiu în care era depus fiul său, pe care-l putea ve­dea până atunci printr-un geam. Din păcate, Ferencz nu se poate odihni în linişte nici în zilele noastre. La mai bine de o sută de ani de la deces, în 1987, zidul de be­ton al cavoului a fost di­na­mi­tat de hoţii de comori, care se pare că nu au mai găsit nimic, în afara cadavrului tâ­n­ărului, foarte bine con­ser­vat.

“Suflul a fost atât de pu­ternic încât cadavrul a fost proiectat în fund. Când pe-acolo trecea mocăniţa, lu­cră­torii de la pădure l-au scos afară şi şi-au făcut poze cu el, dar este ciudat că nu a ieşit nici o fot­o­gra­fie. L-au sprijinit în picioare pe un stâlp de telegraf. A fost găsit intact, cu carne pe el. Numai în burtă avea talaj, cred că de la îm­băl­să­mare. Hainele şi perna care erau din mătase erau bune. Cizmele şi mantaua i-au fost putrede. Era înnegrit, dar avea păr pe cap, dinţi şi pe mâna dreaptă se vedea o dungă, cel mai probabil ur­ma unei brăţări. Eu lucram atunci pe TAF şi l-am văzut. A fost băgat la loc şi acel spa­ţiu rezidit”, ne-a mai spus Ion Barbu. 

Pro­fa­na­to­rii nu s-au oprit la aceste e­pi­soade şi după revoluţie şi-au reluat activitatea. Au mai spart mormântul în câteva rânduri, iar în urma lor a ră­mas o gaură prin care, cu ajutorul unei lanterne, poate fi zărit scheletul lui Ferencz Bog­danovics.