Începând din data de 21 iunie, deponeul ecologic Ghizela iese de sub administrarea societăţii lugojene Salprest fără drept de prelungire.
Începând din data de 21 iunie, deponeul ecologic Ghizela iese de sub administrarea societăţii lugojene Salprest fără drept de prelungire. Contractul s-a semnat anul trecut la aceeaşi dată, iniţial pe şase luni, apoi a fost prelungit, conform legii, cu încă pe atât.
Licitaţia iniţială pentru stabilirea unui operator la Ghizela a fost anulată în urma unui proces în instanţă, iar reprezentanţii Consiliului Judeţean au găsi o soluţie legală prin care să atribuie operarea definitiv, fără prea mari bătăi de cap.
„În urma procesului intentat de una din firme pe procedurile licitaţiei, aceasta a fost anulată. În prezent am găsit o soluţie legală prin care se poate negocia direct cu firmele care erau eligibile în licitaţie. Singura în această situaţie este Retimul”, ne-a declarat Călin Dobra, vicepreşedintele CJT.
Acesta spune că se va încerca negocierea tarifului Retim care la această oră este mult peste cel utilizat actualmente pentru depozitarea deşeurilor, Salprestul încasând 44,35 lei/tonă.
Retimul a fost lunile trecute subiectul unei sesizări a consilierului judeţean Marcel Mihoc. Acesta atrăgea atenţia că Primăria Timişoara, prin Retim, a dezvoltat un sistem paralel de gestionare a deşeurilor fără să mai apeleze la deponeul Ghizela.
„Încă din faza de scriere a proiectului, aşa a fost gândit acest Masterplan – să cuprindă şi Timişoara, care să depună deşeuri la Deponeul de la Ghizela. În această idee am şi obţinut finanţarea europeană. Iar acum Primăria Timişoara, prin Retim, a dezvoltat, se pare, acest sistem paralel de gestionare a deşeurilor, prin staţia de sortare de la Calea Şagului”, se plângea consilierul judeţean Marcel Mihoc.
Dacă se va ajunge la o înţelegere între Retim şi Consiliul Judeţean, cele două vor semna un contract de operare a deponeului Ghizela valabil 14 ani.