Românii din Timoc îşi cer drepturile: „Copiii nu mai spun Bună seara, ci Dobro vece”

Iniţiativa Românilor din Serbia, condusă de Boian Bărbuţă va merge cu liste proprii la alegerile pentru Consiliul Naţional al Romanilor din Serbia, care vor avea loc la toamnă. La sfârşitul săptămânii trecute, Boian Bărbuţă a anunţat că a reuşit să semneze protocoale de colaborare cu mai multe asociaţii româneşti din zonă şi că obiectivul lor e de a accede în conducerea CNRS, organism abilitat de guvernul sârb să răspundă de problemele minorităţii române din Serbia.

“Trebuie să ne unim toate asociaţiile româneşti din Timoc şi să luptăm pentru drepturile noastre. În primul rând, trebuie să fie clar că nu există două minorităţi diferite: cea de vlahi şi cea de români. Noi suntem cu toţii români, iar prin sinonimia pe care au încurajat-o sârbii au reuşit să ne dezbine şi să ne asimileze. Aşa s-a ajuns  să nu avem şcoli, biserici şi să nu mai vorbim limba noastră. Copiii noştrii când trec pe stradă nu mai spun Bună seara ci Dobro vece, pentru că nu mai ştiu limba. În câţiva ani nimeni nu va mai şti limba românească”, a declarant liderul Iniţiativei Românilor din Serbia.

În 12 aprilie, reprezentaţii Iniţiativei Românilor din Serbia se vor întâlni la Pancevo şi cu celelalte organizaţii româneşti din Timoc şi Voievodina şi vor încerca să facă o singură listă pentru Consiliul Naţional al Românilor din Serbia.

Sârbii nu-i consideră români pe vlahi, România da!

Vlahii sunt consideraţi o minoritate aparte de către Serbia, care nu are legătură cu România. În schimb, România îi recunoaşte legal pe vlahi ca parte din minoritatea românească din Serbia. Până în anii ’40, nu exista această problemă toată minoritatea fiind considerată românească chiar de către autorităţile sârbe. Abia atunci s-a introdus terminologia de vlah care a rămas ca sinonimă cu cea de român până în anii 2000.

“Acum este considerată cu totul altă minoritate de cea a românilor. Cine se înscrie în Consiliul Naţionala al Vlahilor este automat altceva decât român. Organizaţiile românilor au reînviat după 2012. Având în vedere dezorganizarea care a fost aici e foarte greu să unească într-o singură asociaţie. Ele au renăscut individual în mai multe oraşe. Toată mişcarea a înviat de undeva de un an. E greu să îi uneşti. Încă fiecare ţine la identitatea organizaţiei sale. România, din punct de vedere legal, îi consideră pe vlahi ca fiind români.Teoretic nu ar fi nicio problemă că cineva îşi zice vlah sau român. Poziţia Serbiei este oarecum greu de înţeles. Au creeat cu bună ştiinţă o minoritate artificială vlahă despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populaţia de aici vorbeşte o limbă similară cu româna şi o motivează prin faptul că au fost romanizaţi. Nu că au legătură cu românii. Nu înţeleg de ce Serbia tratează astfel problema”, declara Iulian Niţu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraş din Valea Timocului.