Ramona Mănescu:”Nu poţi să dobori oamenii sub taxe, iar apoi să le ceri votul”(P)

Reporter: Aş dori să discutăm despre lucruri mai aplicate, despre proiecte, măsuri, legi pe care le-aţi susţinut sau le veţi susţine.
Se tot vehiculează că nu mai există doctrine, că toate partidele sunt o apă şi-un pământ. Bănuiesc că auzind asta aveţi şi altă părere şi argumentele să o susţineţi. Cum poate face diferenţa omul de pe stradă între dumneavoastră, care reprezentaţi un partid liberal şi aici şi la Bruxelles şi orice alt europarlamentar din celelalte partide?

Ramona Mănescu: Bineînţeles că nu pot fi de acord că suntem toţi o apă şi-un pământ. Generalizările nu duc la nimic bun şi am argumente foarte serioase să cred şi să dovedesc că noi, liberalii, gândim şi acţionăm altfel, că este uşor ca cineva să facă diferenţa.
Vă voi da un exemplu din zona cel mai uşor de înţeles pentru cetăţean – banii pe care omul îi are în buzunar.
Nici eu şi niciunul dintre colegii mei liberali nu susţinem mărirea taxelor. Există un model vest-european, cu taxe mari şi programe de protecţie socială pe măsură. Noi nu suntem de acord cu aşa ceva, nici aici, la Bucureşti şi nici la Bruxelles, unde ne-am opus şi ne vom opune impunerii unui astfel de model în România. Înainte de a creşte taxele trebuie să ai o economie suficient de puternică şi dezvoltată încât să poată suporta astfel de taxe. La fel, trebuie ca oamenii să aibă venituri mult mai mari decât le au azi românii pentru a putea menţine un nivel mai ridicat de taxare în limita suportabilităţii. De aceea ne-am şi opus intenţiei PSD de majorare a taxelor chiar şi până la 40%. Ar fi un dezastru să mărim taxele în România. Liberalii sunt cei care susţin necesitatea încurajării mediului privat si sprijinirii sale prin facilităţi şi reduceri de taxe. România nu se poate ridica decât prin sprijinirea întreprinzătorilor, care creează locuri de muncă şi bunăstare. Statul pe care îl promovează PSD este unul lacom si ineficient. Noi, liberalii, suntem promotorii unei abordări corecte faţă de cetăţean, faţă de contribuabil. Dacă dobori un om sub taxe, nu poţi să ai apoi pretenţia să spui că îi vrei şi votul, în schimbul unor promisiuni golite de sens.

Locuri de muncă pentru tineri, iniţiativă europeană sprijinită de liberali

Reporter: La alegerile europarlamentare se înregistrează în general o prezenţă scăzută. Cele din 25 mai nu par să fie altfel din acest punct de vedere. Grupa de vârstă cu cel mai ridicat absenteism este reprezentată de tineri. Ce face Ramona Mănescu pentru a-i convinge că prezenţa şi votul lor contează?

Ramona Mănescu: Primul punct pe lista de probleme ale tinerilor din România, dar şi din restul Europei este locul de muncă. În cazul tinerilor români se adaugă şi „bine plătit” lângă „loc de muncă”.
Criza a lovit puternic în piaţa muncii, există ţări unde şomajul depăşeşte 25%, iar în rândul tinerilor chiar peste 40%.
Noul buget al Uniunii Europene introduce prin Fondul Social European iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”. Acesta este şi rezultatul muncii europarlamentarilor liberali în Parlamentul European.
Traducând această măsură în beneficii directe pentru un tânăr de 20, 22 sau 24 de ani din Buzău sau din Lugoj, aceasta înseamnă că aici vom implementa „Garanţia pentru tineri”.
Ce înseamnă aceasta?
„Garanţia pentru tineri” este o acţiune menită să ofere tinerilor locuri de muncă de calitate sau stagii de practică, acces la educaţie, programe de formare sau reconversie, în termen de 4 luni de la finalizarea studiilor. Aceste lucruri costă, iar o parte din cei 6 miliarde de euro pe care Fondul Social European îi pune la dispoziţia României vor fi dedicaţi finanţării „Garanţiei pentru tineri”. Ca europarlamentar, mă voi asigura că oportunităţile de finanţare cu bani europeni nu vor fi irosite de statul român, care are o responsabilitate imensă faţă de tineri, pe care nu şi-o asumă, iar, ca atare, tinerii se simt ignoraţi şi preferă, la rândul lor, să ignore politicienii care le cer votul. Eu îi asigur pe tinerii din România ca vor avea în mine şi în colegii liberali un sprijin real şi concret. Am demonstrat-o în numeroase rânduri, deja, in Parlamentul European, vom reuşi şi în următorii cinci ani!

Firmele româneşti, sprijinite pentru a accesa piaţa europeană

Reporter: Am văzut că marţi aţi făcut o vizită la Fermit S.A. din Râmnicu Sărat, care produce ferodouri şi garnituri – o companie românească ce este un exemplu de succes al privatizării prin metoda MEBO.
Cum poate un europarlamentar să ajute, de exemplu Fermit S.A., de la Bruxelles?
Ramona Mănescu: Îmi urmăriţi pagina de Facebook să înţeleg? Îi invit cu această ocazie pe cititorii dumneavostră să se alăture prietenilor mei de pe facebook, pe https://www.facebook.com/ramona.manescu.
Da, am fost la Fermit S.A. împreună cu Viorel Holban, primarul liberal al oraşului Râmnicu Sărat. Este o companie care asigură locuri de muncă pentru 300 de râmniceni, care plăteşte impozitele în Râmnicu Sărat şi care, până la urmă este un brand românesc.
Fermit S.A. este un exemplu ideal pentru două măsuri pe care atât eu, cât şi colegii mei liberali le susţinem: promovarea companiilor româneşti şi prioritate la finanţare europeană pentru proiectele care integrează producţie locală şi adaugă noi verigi în ţesutul industrial românesc. Această companie din Râmnicu Sărat a supravieţuit anilor ’90, a supravieţuit şi crizei, a accesat bani europeni, s-a retehnologizat, şi specializat personalul, a derulat programe de creştere a competitivităţii şi promovare a produselor sale.
O companie cu un astfel de profil poate fi ajutată de la Bruxelles prin prezenţa euroregiunilor în capitala Uniunii Europene. Este un proiect de suflet al meu, îmi doresc să văd la Bruxelles birouri ale regiunilor din România, aşa cum văd sute de alte birouri ale altor regiuni europene sau chiar din afara Uniunii Europene. Acolo poate stabili contacte directe sau poate accesa bani direct de la Bruxelles.
În acelaşi timp, Fermit S.A. poate furniza consumabile pentru sistemele de frânare, nu doar ale vechilor rame de metrou ale METROREX ci şi ale ramelor mai noi, furnizate de Bombardier. De ce să importăm consumabile, când avem pe plan local producători certificaţi, capabili să ofere aceeaşi calitate ca şi firmele din străinătate? Aceasta înseamnă promovarea companiilor româneşti, aceasta înseamnă „noi verigi în ţesutul industrial românesc”.
Pentru a face faţă cu succes concurenţei de pe piaţa unică europeană, firmele româneşti au nevoie de sprijin, de conectare la noile tehnologii şi de personal bine pregătit. Ca liberali, suntem în prima linie a celor care înţeleg acest lucru şi ne vom bate pentru asta în Parlamentul European. Vom acorda maximă atenţie şanselor de care trebuie să beneficieze întreprinzătorii români şi îi vom ţine la curent cu marile oportunităţi de care pot beneficia firmele lor.

Intabularea gratuită, propunerea liberală îngropată de PSD şi UDMR

Reporter: Am văzut în programul liberal multe lucruri frumoase legate de agricultură. Liberalii vorbesc acolo despre sprijin financiar pentru producţia de alimente Bio, despre încurajarea financiară a tinerilor fermieri, despre organizarea micilor fermieri în asociaţii de producători. Cu toate acestea, în mediul rural, trebuie plecat de la o realitate simplă: oamenii nu au bani nici pentru intabularea terenului pe care sunt proprietari. Cum puteţi să-i ajutaţi?

Ramona Mănescu: Mă bucur că aţi deschis acest subiect. Mulţi oameni mă întreabă, mai ales în zonele rurale, despre promisiunea USL de a le oferi oamenilor posibilitatea de a-şi intabula gratuit terenurile. A fost una dintre marile promisiuni pentru mediul rural făcute de USL.
Din păcate, s-a dovedit a fi încă una dintre minciunile PSD. Ideea a fost una liberală, motivată de lucruri concrete: dacă vrem să progresăm în rural, trebuie să punem terenurile la muncă. Iar, de cele mai multe ori, piedica o reprezintă lipsa de resurse financiare. Intabularea este un mare hop. Poate omul îşi face singur proiectul pentru a accesa nişte bani europeni. Dar ca sa aibă dosarul în regulă, trebuie ca terenul să fie intabulat. Şi asta costă. Oamenii sunt săraci în zona rurală. De aceea am propus ca prima intabulare să fie gratuită. Să deblocăm problemele care veneau din teritoriu. Am identificat şi sursele de finanţare, iar proiectul reprezenta o soluţie agreată explicit de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.
Când s-a ajuns la vot în Parlament, imediat după ruperea USL, PSD-ul s-a aliat cu UDMR-ul şi au votat împotrivă. De ce? Greu de spus. Cred că nişte răspunsuri pot fi găsite în zona intereselor imobiliare ale baronilor locali ai PSD.

800 de milioane de euro, bani pentru România din Strategia Dunării

Reporter: Aţi fost Ministru al Transporturilor. Aţi avut un mandat prea scurt pentru a putea implementa proiecte mari. Ce v-aţi fi dorit să vedeţi dus la bun sfârşit, care este proiectul dumneavoastră de suflet?

Ramona Mănescu: Cred că proiectul la care ţin cel mai mult este cel dedicat celor 16 porturi dunărene. În Parlamentul European, timp de 5 ani, am făcut lobby pe lângă comisarii Hahn şi Kallas şi am reuşit să-i conving de importanţa şi necesitatea Strategiei Dunării.
Mai mult: i-am convins să aloce şi banii necesari pentru implementarea acestei strategii, iar România urmează să beneficieze de aproximativ 800 de milioane de euro din aceşti bani. Apoi, m-am luptat la minister să-l conving pe domnul Dragnea că nu există niciun fel de argument logic în a trece porturile dunărene la autorităţile locale, pentru că aceste autorităţi nu au nici capacitatea şi nici experienţa să gestioneze aceste porturi şi, mai ales, pentru că vom pierde fonduri europene şi potenţiale proiecte.
Cei 800 de milioane de euro înseamnă dezvoltarea porturilor, înseamnă dezvoltarea oraşelor din imediata vecinătate, înseamnă locuri de muncă şi bani în bugetele locale, înseamnă dezvoltare într-unele dintre zonele cele mai sărace şi în nevoie ale României.
Aş vrea ca porturile Moldova Veche sau Drobeta Turnu Severin, unde PSD-ul are o influenţă semnificativă, să nu treacă brusc la autorită?ile locale pentru ca acestea să mai poată tăia o tonă de fier sau să mai construiască o dugheană în loc de un terminal de încărcare-descărcare cereale.

Reporter: În final o curiozitate personală: De ce vreţi să ne dăm ceasul înapoi cu o oră?

Ramona Mănescu: Bună întrebare! România trebuie să îşi regleze pulsul societăţii şi cel de afaceri după Europa centrală, căreia, de fapt, îi este mai apropiată decât Europei de Est. Sute de mii de români lucrează în companii multinaţionale ale căror cartiere generale funcţionează după această oră. Din cauza nesincronizării, românii încep mai devreme cu o oră programul de lucru şi îl încheie mai târziu cu o oră, pentru că atunci se încheie la centru. Apoi, este şi un semnal pe care îl dăm prietenilor europeni, că ne apropiem şi ne sincronizăm vieţile de cetăţeni europeni.
Când ne urăm „La mulţi ani”, noi, cei din ţară şi milioanele de români din afara ei, la ce oră să facem acest lucru, de Anul Nou, de exemplu? Ora Germaniei cred că este mai aproape de spiritul Europei Unite, nu credeţi? PNL este gata să regleze ceasul României după ora Germaniei, acesta este şi sensul anunţului făcut de Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Johannis.