Radu Paraschivescu a adus la Lugoj un portret al României, în şapte gesturi

Vineri seara, clubul artelor „English Pub” s-a dovedit neîncăpător pentru iubitorii de carte care au venit să-l (re)vadă pe scriitorul Radu Paraschivescu, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani ai României şi bun prieten al Lugojului.

Acesta a adus în oraşul copilăriei şi tinereţii sale volumele „Muşte pe parbrizul vieţii” – o colecţie de „perle” ale politicienilor, oamenilor de afaceri sau exponenţilor showbizului, cu toţii torţionari ai limbii române şi „România în 7 gesturi” – o carte despre „mistificatori, delincvenţi şi bolşevici”, scrisă într-un regsitru mai grav. Ambele au apărut la Editura „Humanitas” din Capitală.

Gazdele evenimentului au fost Dan Haica, animatorul Colţului de Cultură de la English Pub, care nu încetează să ne surprindă cu noi şi şi evenimente de calitate, şi Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale, care a făcut lobby pentru lansarea de Lugoj inclusiv la recent încheiatul Târg de Carte „Gaudeamus” desfăşurat în Capitală, la Romexpo.

Cei doi i-au invitat apoi să ia cuvântul pe criticii literari Dorin Murariu şi Ela Iakab, dar şi pe profesoara Simona Avram, promotor cultural al unor evenimente de anvergură din sfera muzicii clasice, teatrului şi literaturii. Aceasta din urmă, vorbind despre „România în 7 gesturi”, a remarcat că „umorul lui Radu Paraschivescu are mereu o latură gravă, el se apropie de un registru grav, care ne obligă, pe fiecare dintre noi, la o realistă autoanaliză, prin prisma celor întâmplate în ultimii 25 de ni”.

„Am scris această carte cu un sentiment de furie atât împotriva acestor gesturi, dar şi împotriva celor care nu au ripostat atunci împotriva acestor mizerii, care nu au luat atitudine împotriva autorilor, sau au avut o atitudine nepermis de moale, iar în această categorie mă regăsesc şi eu. La fiecare ieşire în decor de genul acesta ar fi trebuit să reacţionăm mai dur, ori noi am preferat, de cele mai multe ori, să facem haz de necaz. M-aş referi doar la unul dintre exemplele din carte. Reporterul de televiziune care a avut ideea să anunţe în direct, pe o femeie că i-a murit soţul, apoi să se mai şi autoinvite în casa celei aflate în stare de şoc după aşa o teribilă veste – şi să o întrebe, cu camera în prim plan, cum se simte şi dacă îi pare rău de cele întâmplate, acest gest a fost premiat ca idee de conducerea postului de televiziune respectiv! Şi aici vorbim despre un post important, cu acoperire naţională! În schimb, reporterul a fost penalizat pentru… difuzarea materialului. Dar nu contează, pentru că gestul lui a dat startul acestei negericite mode a „comerţului cu moartea”, care are succes la spectatorul amator de morbid din zilele noastre”, a spus, printre altele, autorul.

La final, sesiunea de autografe s-a îmbinat, ca de obicei, cu plăcute întâlniri prieteneşti, unde s-au depănat amintiri din Lugojul şi Făgetul anilor ’80.