Provocare lansată! Administrația locală dorește ca istoria Lugojului să ajungă în școli

Zilele ”Traian Grozăvescu”, care au marcat 130 de ani de la nașterea marelui tenor lugojean, au fost nu numai o manifestare culturală reușită, ci și un prilej de reflecție asupra istoriei locale a Lugojului, prea puțin cunoscută de tineri.

Primarul Călin Dobra a lansat deja provocarea: ”A­ceas­ta privește zona edu­ca­țio­nală: în perioada următoare voi avea o întâlnire cu directorii unităților de învățământ și cu repre­zen­tan­ții muzeului pentru a găsi cea mai bună modalitate de a aduce istoria lugojeană în fața elevilor. Este important nu doar să cunoaștem trecutul, ci și să fim mândri de el. Iar Lugojul are personalități remarcabile: Traian Grozăvescu, Ion Vidu, Filaret Barbu, Eftimie Murgu, Bela Lugosi, familia Brediceanu și mulți alții care au lăsat în urmă valori și povești ce merită transmise mai departe”.

Primarul adaugă că acest demers este obligatoriu: ”voi solicita școlilor să desfășoare activități dedicate promovării identității locale și culturale în rândul elevilor. Doar așa putem păstra vie memoria personalităților care au construit, prin talent și dedicare, spiritul lugojean”.

Manuale de Istoria Lugojului, după modelul Timișoarei

Omul de cultură și muzicologul prof. dr. Constantin Stan Tufan propune două manuale pentru învățământul gimnazial și liceal lugojean.

”O stringentă problemă în comunitatea lugojeană o reprezintă degradarea constantă a nivelului de percepție a istoriei locale și a cunoașterii vechilor și opulentelor tradiții cultural-muzicale din partea tinerilor și a publicului larg dintr-o așezare pe care Nicolae Iorga o numea „Florența Banatului”. Un recul explicabil, parțial, prin cvasiabsența orelor de muzică și a educației culturale din învățământul gimnazial și liceal și a elaborării unor proiecte culturale consistente care să facă apel la valorile culturale perene ale Lugojului: Festivalul Coral Internațional Ion Vidu, Concursul Internațional de Canto Traian Grozăvescu, ulterior Tiberiu Brediceanu. Inactivitatea Școlii de Arte, fostul Conservator, iar mai recent comasarea Școlii de Muzică cu Liceul Iulia Hasdeu, cu pierderea titulaturii și, implicit, a identității, vor contribui din plin la acest dureros proces cu efecte incalculabile în timp.

Cu mari eforturi financiare, subsemnatul a reușit să organizeze cinci ediții ale Conferinței Internaționale de Istorie Acta Historica Civitatis Lugosiensis, un proiect atât de necesar la Lugoj, epicentrul mișcării revoluționare pașoptiste bănățene, sub aura lui Eftimie Murgu, ideologul mișcării.

Cel mai la îndemână mijloc de a contribui, parțial, la îndreptarea stării de lucruri actuale ar fi elaborarea unui manual de istorie locală și a unui manual de istoriografie cultural-muzicală a zonei Lugoj pentru opționalele din învățământul gimnazial și liceal lugojean. Un deziderat pe care mă angajez să-l pun în aplicare în cel mai scurt timp”.

Muzeul a încheiat parteneriate cu toate școlile din oraș

Daciana Vuia, directoarea Muzeului de Istorie din oraș, spune că ”unul dintre dezideratele Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj trebuie să fie valorificarea istoriei locale și a tradițiilor spiritualității bănă­țene – astfel încât tânăra ge­ne­rație să cunoască și să aprecieze valoroasele repere ale identității lugojene și bă­nă­țene.

Ca promotor al patrimoniului cultural și istoric local, instituția nostră a încheiat parteneriate de colaborare cu toate instituțiile de învăță­mânt din oraș, în cadrul cărora va promova, per­so­nalitățile de numele cărora se leagă istoria acestui oraș – Coriolan Brediceanu, George Dobrin, Valeriu Braniște, Eftimie Murgu, Tiberiu și Caius Brediceanu, Ioan Vidu, Filaret Barbu, Traian Grosăvescu.

Prin ateliere tematice pe care ni le propunem în viitor, dar și prin expoziții temporare și itinerante desfășurate în școli, muzeul va contribui la consolidarea educației culturale a elevilor și la valorificarea identității istorice a comunității lugojene”.

Casa Bredicenilor în geografia culturală lugojeană

Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale din Lugoj, subliniază că ”valorificarea memoriei culturale nu înseamnă doar a privi spre trecut, ci și a crea punți spre viitor, inspirație împreună cu noile generatii, respect pentru patrimoniu și un sentiment de apartenență”. Casa Bredicenilor este un spatiu cultural al comunitătii lugojene, înscris în geografia culturală lugojeană, prin numele și faptele celebrei familii a Bredicenilor, devenită un brand cultural al orașului nostru.

”Dorim să permanentiźăm vizitele elevilor din scolile lugojene, cărora sa le povestim că în Casa Bredicenilor a trăit câtiva ani și Lucian Blaga, care a fost soțul Corneliei Brediceanu, fiica lui Coriolan. Așa cum rezultă din corespondență și din memorialistică, la Lugoj, Lucian Blaga a creat opera sa dramatică și o parte din celebrele sale poeme.

Tinerii din ziua de astăzi mai trebuie să știe că notarul Marii Uniri, cel care a consemnat actul Unirii în sala mare de la Alba Iulia, a fost Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan.

Caius Brediceanu a fost primul ministru bănătean în Guvernul instaurat la București după 1918”. Sunt doar câteva lucruri pe care tinerii lugojeni trebuie să le știe, pentru că fac parte din identitatea noastră locală, pe care trebuie să o păstrăm și să diseminâm aceste informații de câte ori avem ocazia.

Istoria vie: traseele turismului cultural la Lugoj

Henrieta Szabo propune și un traseu al turismului cultural la Lugoj: ”Am spus și voi continua să spun tinerilor care viziteazâ Casa Bredicenilor despre un traseu cultural care porneste de aici și continuă cu turnul Sfîntul Nicolae monument istoric din secolul XV. Tot pe acest traseu cultural ne poartă pașii spre cea mai veche școală românească din oraș, cu o vechime de peste 250 de ani.

Biserica Adormirea Maicii Domnului continuă acest spațiu de geografie culturală lugojeană, atrage atenția celor care vizitează Lugojul prin superba sa arhitectură în̈ stil baroc.

Peste drum de Biserica Adormirea Maicii Domnului se află Casa Dobrin, George Dobrin fiind primul prefect român după 1918.

Tot în această zonă se află și clădirea cunoscută cu numele Hanul Poștei, aflată pe lista monumentelor istorice.

Continuăm drumul nostru spre Biblioteca Municipală, clădire construită la sfârșitul secolului XIX, care a fost până în anul 1968 clădirea poștei din oraș.

Este un traseu ce face parte din geografia culturală lugojeană, pe care ne dorim să-l aducem în mintea și inima tinerilor din ziua de azi, pentru a întări sentimentul de apartenență, de lugojeni care se pot mândri cu orașul lor”. Vizitele elevilor lugojeni vor continua în acest an la Casa Bredicenilor, pentru moment, singura casă memorială din orașul nostru.