Redeşteptarea continuă seria dezvăluirilor din dosarul în care conferenţiarul Daniel Petru Cioca este judecat pentru fapte de corupţie, fiind acuzat că a luat bani pentru promovarea studenţilor la examene. Motivarea primei sentinţe din acest dosar scoate la iveală detalii interesante.
Fostul profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, Daniel Cioca, este judecat într-un dosar de corupție în care procurorii susțin că acesta a condiţionat promovarea examenului la disciplina „biologie celulară şi moleculară”, al cărui titular este, de plata unor sume de bani. Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Timiş, magistraţii de aici, condamnându-l pe Cioca la trei ani de închisoare cu executare.
Redeşteptarea a intrat în posesia documentelor care arată motivele ce au stat la baza condamnării lui Cioca. Astfel, judecătorul care a emis sentinţa de condamnare cu executare a conferenţiarului arată că „din probele dosarului rezultă aspecte cu privire la abilitatea şi viclenia inculpatului de a se proteja împotriva identificări acţiunilor sale infracţionale folosind uneori acţiuni de implicare indirectă în sensul înfăptuirii acţiunilor infracţionale cu sprijinul unor intermediari – persoane de încredere din rândul studenţilor, iar atunci când sumele de bani erau primite direct inculpatul era deosebit de precaut, ceea ce i-a putut asigura un mod de operare eficient şi sigur”.
„Periculozitatea socială ridicată a inculpatului este reliefată şi de mobilul şi scopul urmărit de acesta în momentul luării hotărârii infracţionale – obţinerea cu caracter de repetabilitate şi continuitate de foloase materiale importante ce reprezintă contravaloarea echivalentului conduitei sale ilicite contrare îndatoririlor sale de serviciu pe care le avea în calitate de profesor universitar”, a reţinut judecătorul care a emis sentinţa de condamnare la închisoare cu executare.
Magistratul care a judecat dosarul lui Cioca în primă instanţă arată că studenţii care au învăţat la examene au fost discriminaţi în faţa celor care şi-au luat examenele pe bani. „Inculpatul a transformat practic examenul într-o simplă formalitate pentru acei studenţi care obţineau sprijinul său, lipsa unor criterii obiective de examinare la disciplina biologie celulară şi moleculară ducând la o inegalitate de şanse şi la crearea unei stări de pericol social ridicat în condiţiile în care promovarea examenului la disciplina menţionată se realiza prin verificarea doar formală a cunoştinţelor faţă de persoanele care au oferit sume de bani profesorului”, se mai arată în sentinţă.
Profesorul a încercat să se apere susţinând că studenţii i-au oferit bani, dar judecătorul a respins această apărare, refuzând să aibă în vedere această circumstanţă atenunantă. „Instanţa apreciază că nu se poate reţine ca şi circumstanţă atenuantă susţinerea în sensul inducerii comportamentului infracţional al inculpatului prin acţiunile studenţilor care l-ar fi căutat şi abordat în cadrul biroului pe care-l deţinea în cadrul UMF Timişoara fără ca el să-i fi chemat în acel loc şi fără ca să le solicite sume de bani. Dimpotrivă instanţa reţine ca fiind un element care conferă o gravitate ridicată faptei inculpatului comportamentul acestuia de a accepta plicurile conţinând sumele de bani remise de studenţi în modalitatea descrisă în cuprinsul stării de fapt, inculpatul manifestând o oarecare precauţie atunci când primea plicurile respective astfel cum se poate observa din înregistrările în care sunt surprinse respectivele momente”, arată documentul intrat în posesia Redeşteptarea.