Nouă firme din ţară şi străinătate s-au arătat interesate pentru a derula lucrările la aceste obiective, ofertele fiind deschise de comisia de validare în data de 28 august, la sediul Consiliului Judeţean Timiş.
Nouă firme din ţară şi străinătate s-au arătat interesate pentru a derula lucrările la aceste obiective, ofertele fiind deschise de comisia de validare în data de 28 august, la sediul Consiliului Judeţean Timiş.
„Proiectul vizează închiderea definitivă a tuturor gropilor din judeţ. Este vorba de cele de la Lugoj, Făget, Parţa, Jimbolia, Sânnicolau Mare şi Buziaş. Până la stabilirea firmei care va prelua aceste lucrări va dura circa 20 de zile, deoarece trebuie ca o comisie să evalueze toate criteriile în care a fost efectuată licitaţia. Urmează apoi raportul şi abia după vreo lună se intră în perioada de contestaţii, care se pot face în 10 zile calendaristice. Cam într-o lună şi jumătate se va şti clar care este firma câştigătoare, asta în caz că nu vor apărea probleme”, declara Jana Lavrits, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului Judeţean Timiş.
Dintre toate deponeurile prezentate, groapa de la Lugoj are cele mai multe probleme. Aceasta arde neîncetat de luni de zile şi creează disconfort locuitorilor din urbe şi nu numai, iar nu de puţine ori reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au declarat că fumul gros care se ridică din groapă intră în halele fabricilor din zonă şi afectează sănătatea muncitorilor, dar şi a locuitorilor oraşului.
Garda de Mediu Timiş a amendat în mai multe rânduri societatea Salprest, cea care administrează în prezent deponeul, ultima sancţiune fiind în această vară, de 15.000 lei. „Soluţia pentru a nu mai exista poluare o reprezintă închiderea definitivă a gropii şi amenajarea ei. A existat o licitaţie şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă”,declara Marian Eperieş, prim comisar al Gărzii de Mediu Timiş.
Închiderea gropii nu este deloc simplă, pentru că executantul trebuie să respecte toate normele europene existente în momentul de faţă. Astfel, peste deşeuri se va întinde un strat de cel puţin jumătate de metru de pământ argilos, apoi un material geotextil de separaţie între stratul de drenare a apelor din precipitaţii şi stratul de pământ argilos, nisip şi pietriş, după care se va întinde şi un material geocompozit de impermeabilizare. După aceasta se va tasa cu un strat vegetal şi va urma plantarea de diverse specii de arbori, arbuşti şi plante rezistente la eroziunea care va fi cauzată de scurgerea apei de ploaie. Deponeul de la Lugoj se întinde pe o suprafaţă de peste şase hectare de teren.