Primăria Municipiului Lugoj aduce la cunoştinţa cetăţenilor interesaţi faptul că, începând cu data de 15 septembrie, se pot depune cereri pentru preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare din oraş.
„Înscrierea se face doar la cererea scrisă a persoanelor interesate, care au domiciliul sau reşedinţa în judeţul Timiş. Cererea va fi înregistrată la Primăria Municipiului Lugoj sau la Instituţia Prefectului-jud.Timiş”, se arată în adresă.
Pentru municipiul Lugoj, cererile -tip pot fi ridicate începând cu data de 15.09.2014, completate şi depuse zilnic, până la data de 26.09.2014, între orele 8:00 – 14:00, la sediul Primăriei Municipiului Lugoj –Biroul relaţii cu publicul, camera 7.
La cerere vor fi anexate obligatoriu următoarele documente:
-copie act de identitate;
-copie act de studii(superioare/medii) şi copie certificat de căsătorie dacă numele de pe diploma de studii diferă de cel din cartea de identitate;
– declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.13 alin.(2) din Legea nr.370/2004(conform art.21 alin.(6) din Lege- conform modelului-tip ce va fi ridicat împreună cu cererea).
„ATRAGEM ATENŢIA asupra faptului că lipsa înscrisurilor solicitate a fi anexate cererii, cererile incomplete sau cele greşit completate nu vor fi luate în considerare la întocmirea listei”, arată documentul.
Persoanele interesate care nu au fost desemnate preşedinte sau locţiitor la alte scrutine anterioare, vor putea participa la programul de instruire ce va fi organizat de Autoritatea Electorală Permanentă în data de 17.09.2014, orele 16,30, la sediul Instituţiei Prefectului-Jud. Timiş, B-dul. Revoluţiei 1989 nr.17, Timişoara.
La ultimele alegeri, municipiul Lugoj a avut 30 de secţii de votare, plus cele două din satele aparţinătoare, Tapia şi Măguri. La scrutinul pentru Parlamentul European fiecare preşedinte şi locţiitor de secţie a câştigat în jur de 400 de lei.
Victor Ponta şi-a anunţat, în sfârşit, Proiectul pentru România: debăsificarea.
Cum adică debăsificare? „Cred că efectele asupra societăţii româneşti lăsate de cei 10 ani de regim Traian Băsescu sunt destul de asemănătoare cu cele lăsate de regimul nazist în Germania”. Am priceput: debăsificarea e „destul de asemănătoare” denazificării. (Gând la gând: şi separatiştii ucraineni vor să denazifice ţara, ca să i-o predea, curată, lui Putin).
Va exista – cum altfel? – un Minister al Debăsificării/Denazificării. La cârma lui ar trebui instalat un partizan al dreptăţii până la capăt – poate chiar Mazăre. Etapa întâi: debăsificarea Justiţiei. Oprită decimarea conducerii PSD. Amnistie pentru martirii partidului. Liste cu procurori şi judecători pentru Procesul de la Brăila – Nürnbergul nostru – unde, înainte de a fi condamnaţi exemplar, vor fi înjuraţi de Bunea-Stancu.
Etapa a doua: debăsificarea/denazificarea Presei, cu bâta de băseball a lui Badea (un teleastru pe care îl confund mereu cu fostul purtător de cuvând al PSD, Cătălin Ivan).
Etapa a treia: instaurarea ordinii, disciplinei şi bunăstării. 18.303.915 minus 7.403.836 egal 10.900.079 de locuri de muncă la calea ferată pentru Trenul de Mare Viteză Bucureşti-Beijing.
Etapa a patra: capătul dreptăţii. Mândri că suntem.
2024: România? Un site de socializare
Ponta NU va ajunge presedinte!. Cu ocazia asta, scapam si de prim-ministrul Ponta. Din 2015, Romania spune pa, PSD-ului.
Boro esti un basist convins, eu nu sunt nici cu PSD-ul nici cu un alt partid, dar cat rau au facut basistii in cei 10 ani sa nu mai aud de ei.