Lugojenii sunt asaltați aproape zilnic, din toate părțile, de poluarea fonică. Zgomotul nu ține seama de zone rezidențiale, și nici de orele de liniște care, de frică, de ne-frică, mai erau respectate înainte de 1990.
Mai ales în lunile de vară, Lugojul seamănă cu un șantier haotic, în care răcnetele harnicilor constructori care lucrează la diferite palate private se combină armonios cu vacarmul sonor al picamerelor și al betonierelor. Așa cum am mai scris, nu toată lumea se bucură la focurile de artificii care încheie tradițional festivalurile organizate în centrul orașului.
De jur împrejur sunt oameni poate suferinzi, poate aflați în ultimele clipe ale vieții, alții se pregătesc pentru un examen important, pentru un interviu crucial de angajare sau o zi grea la serviciu, alții vor pur și simplu să doarmă, fără a se bucura de hărmălaia generală.
În loc de a se potoli, aceste năravuri administrative s-au transferat și în mediul privat. Acum e cool ca orice chef la restaurant să se termine cu ”pocnitori” și focuri de artificii, în ciuda faptului că reclamațiile curg gârlă de la proprietarii imobilelor din zonă. Parcurile orașului sau malurile Timișului, în loc să fie locuri de odihnă și recreere, se transformă noaptea în focare de zgomot agresiv.
Nu am înțeles de ce motocoasele, atâtea câte mai sunt la Primărie, sunt parcă modele din America anilor ’50 și îți sparg timpanele. Probabil pentru că trebuie semnalat cumva că oamenii lucrează!
Ca să nu mai vorbim de claxonatul ”nervos”, modă preluată din draga noastră Capitală, de ambalatul motoarelor la maximum, de lipsa amenzilor aplicate celor care vor să facă dintr-o biată mârțoagă pe patru roți un ”bolid” bengos, cu țeava de eșapament tăiată, de motocicliștii vitezomani și alții asemenea lor.
Când credeam că am scăpat, vine toamna cu ale ei festivaluri ale vinului, dar și cu intrarea în scenă a mașinăriilor ”Mad Max” ale Lugojului, motoarele de tăiat lemne, care pot enerva un întreg cartier, chiar și cu căști fonice pe urechi.
Un avertisment al Comisiei Europene
Un document recent al Comisiei Europene spune:
”20 de milioane de persoane au probleme de sănătate din această cauză. Privarea de somn este cea mai mare problemă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ca să putem dormi bine în timpul nopții, zgomotul de fond nu trebuie să depășească 30 de decibeli, iar zgomotele individuale trebuie să se mențină sub 45 de decibeli. Expunerea la zgomot poate provoca afecțiuni precum tinitusul, probleme mintale și stres. De asemenea, poate duce la scăderea performanței la locul de muncă, iar în cazul copiilor poate avea consecințe negative asupra activității școlare”.
Legislația UE obligă autoritățile să informeze publicul cu privire la impactul poluării fonice și să-l consulte cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a limita poluarea fonică.
”În acest fel, cetățenii pot vedea care sunt îmbunătățirile reale aduse de măsurile de gestionare a zgomotului și vor putea să se adreseze reprezentanților aleși în cazul în care este necesar”, se arată în raportul intitulat ”Poluarea fonică în UE”.
Zecile de sesizări pe tema poluării fonice ne-au readus aminte că, totuși, există o lege, înăsprită în acest an, care reglementează haosul fonic în care se scufundă Lugojul.
Avem lege antizgomot. Ce facem cu ea?
Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, text publicat în Monitorul Oficial al României, este în vigoare de la 26 iulie 2019.
Prevederile prezentei legi se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populația, în special în zonele construite, parcurile, grădinile publice sau alte zone liniștite dintr-o aglomerare; zonele liniștite din spații deschise; apropierea unităților de învățământ, a spitalelor și a altor clădiri și zone sensibile la zgomot.
Mai mult, autoritățile locale sunt obligate de legislația națională, aliniată la cea europeană, să întocmească hărți ale zonelor expuse zgomotului, cu indicatori de zgomot pentru zi, seară și noapte, precum și planuri de acțiune – planuri destinate gestionării problemelor și efectelor cauzate de zgomot, incluzând măsuri de diminuare.
Până la data de 30 iunie 2022, administrația lugojeană trebuie să elaboreze hărțile strategice de zgomot și să aprobe datele aferente acestora, care prezintă situația anului calendaristic precedent dar, până atunci, nimeni nu împiedică autoritățile locale să aplice măsurile din Legea 121 și să amendeze pe cei care strică liniștea orașului.