– Câţi kilometri de drum a realizat Consiliul Judeţean Timiş în ultimii ani?
– În jur de 100 de kilometri. Continuăm programul pe care l-am început în ultimii ani.
– Câţi kilometri de drum a realizat Consiliul Judeţean Timiş în ultimii ani?
– În jur de 100 de kilometri. Continuăm programul pe care l-am început în ultimii ani. În ultimii trei ani am asfaltat 400 de kilometri de drum. Eu cred că se şi vede în judeţ. Sigur, mai avem de lucru, este evident. Pe de altă parte, trebuie să spun s-a uitat, de fapt, că în ultimii ani, Guvernul PDL a finalizat Timişoara – Lugoj, centura de ocolire a Lugojului, centura de ocolire a Timişoarei, centura de ocolire a Buziaşului, a finalizat autostrada Timişoara-Arad, se lucrează pe autostrada Timişoara-Lugoj, sunt practic nişte investiţii pe care în timpul celorlalte guverne le doream, le visam, dar nimeni nu era interesat să le facă. Iar în plus, eu am rămas surprins vizavi de anumite situaţii chiar halucinante. Primari din opoziţie au fugit repede pe investiţiile guvernului şi ale CJT, să taie o mulţime de panglici, să inaugureze fel de fel de investiţii la care nu au avut participarea, nici măcar ca spectatori.
– Vă referiţi la judeţul Timiş?
– La Timiş mă refer, clar. Vă dau şi un exemplu foarte clar. La Lugoj de exemplu, pasajul peste calea ferată s-a inaugurat de trei ori. Toată lumea taia panglici la intervale relativ scurte între ele. Acest pasaj a fost făcut de guvernul PDL. Sunt obiective importante care pot fi văzute şi de care locuitorii din Lugoj şi din judeţ aveau mare nevoie. În colaborare cu primăriile din judeţ am realizat multe şi chair aici la Lugoj oamenii au putut să vadă că autorităţile locale şi judeţene nu au stat în aceşti ultimi patru ani. Lugojul a fost şi va rămâne pentru mine o priroritate.
– Dar aveţi şi alte proiecte mari la Consiliul Judeţean…
– Noi avem proiecte mari la CJT. În aceşti ani am avut investiţii mari în infrastructură, am făcut drumuri, poduri, podeţe, eu zic că se vede acest lucru. Apoi avem Masterplanul de apă şi canal în cadrul căruia s-au făcut licitaţiile pentru staţiile de epurare în tot judeţul, discutăm de 118 milioane de bani de la Comunitatea Europeană, în marea lor majoritate. Sigur, când vorbim de proiecte, sursa principală sunt, evident, banii europeni. Noi am finalizat şi mi-e drag să spun, Bastionul. E un proiect frumos, chiar dacă au existat discuţii diverse. Apoi mai sunt alte proiecte frumoase, după Paşti inaugurăm Muzeul Traian Vuia pe care l-am realizat acolo, în localitatea Traian Vuia.
– În zona culturală ce proiecte sunt?
– În zona de cultură încercăm să reînnodăm anumite tradiţii, să nu uităm de această acţiune a noastră denumită Lada cu zestre, acest festival care reîmprospătează dorinţa fiecăruia de a-şi arăta tradiţiile. Tot în zona culturală avem Castelul Huniade la care, sigur, lucrările trebuie să înceapă în acest an. La Muzeul Satului se continuă învestiţiile, plus că este acel concept nou cu familia care să trăiască tradiţional şi care vor fi gazde pentru goşti.
– CJT avea în plan construirea unei maternităţi şi alte investiţii în sănătate. Ce ne puteti spune despre aceasta?
– Pentru următorii ani, sănătatea trebuie să fie prioritatea numărul unu pentru că avem nevoie de modernizarea Spitalului Judeţean, avem nevoie de un spital de oncologie, un spital regional, avem nevoie de o nouă maternitate.
– În ce mod sustine CJT sportul? Aveţi un proiect îndrăzneţ pentru stadion.
– Sportul poate fi o discuţie obligatorie. Aici sunt două aspecte. Primul este legat de infrastructura sportivă, iar al doilea de susţinerea sportului. Intenţia noastră e de a face o sală de sport cu 10.000 de locuri în care să avem posibilitatea de a avea şi alte evenimente şi stadionul, evident. Mi s-a pus întrebarea de unde sursa de finanţare. Sunt mai multe surse de finanţare, dar trebuie să fim atenţi şi să găsim cele mai bune soluţii. Eu am fost şi rămân adeptul unei soluţii de tip parteneriat public-privat.