Febra revenirii la statutul de comune a micilor oraşe din judeţul Timiş nu a cuprins şi Făgetul. Edilii locali consideră că urbea este în plin proces de dezvoltare.
Ciacova, Recaş sau Gătaia se văd din nou comune, deoarece statutul de oraş nu le-a ajutat prea mult. Au rămas fără judecătorii sau spitale.
Pe lângă aceasta, nu au putut să acceseze nici măcar fonduri europene, cele mai multe destinate mediului rural. Tot atunci a primit statutul de urbe şi Făgetul, care a fost nevoit să arondeze zece sate, pentru a se numi oraş. Doar că, faţă de celelalte localităţi, edilii de aici nu sunt entuziaşti când vine vorba de revenire la unitatea teritorială comunală.
”Făgetul şi satele arondate s-au dezvoltat mult în ultimii ani. S-au înlocuit reţele de canalizare şi apă, există judecătorie şi spital, iar tot ce s-a realizat a fost cu scopul ca oamenii de-aici să aibă un alt confort şi să simtă că trăiesc într-o urbe. Vom continua să dezvoltăm oraşul, deşi la un moment dat ne puneam problema că fondurile europene erau destinate mai mult comunelor, iar localităţile de tipul nostru nu aveau prea mare acces. Ne-am descurcat din alte surse de finanţare şi acum, chiar cred că fondurile europene nu ne-ar mai ajuta foarte mult, pentru că în doi ani, ele nu vor mai exista”, ne-a declarat Marcel Avram, primarul Făgetului.
Impozite prea mari
Edilul pare să aibă dreptate, pentru că la Ciacova, duminică, 9 octombrie, a fost organizat un referendum în acest sens. S-a încheiat cu un eșec! Din cei peste 4.300 de cetăţeni cu drept de vot, doar 644 au mers la urne. Prea puţini! 552 au votat pentru comună. Şi în Recaș şi Gătaia s-a manifestat un curent de opinie din partea cetățenilor privind revenirea la statutul de comună. Motivul este unul simplu: Noul Cod Fiscal a crescut foarte mult impozitul pe terenul intravilan, dacă suprafața acestuia depășește 400 de metri pătrați. Ori, cel puțin în orașele enumerate, curțile oamenilor depășesc această suprafață. Pentru a rezolva problema, un alt referendum a fost anunțat oficial și la Recaș, cu populație de două ori mai mare ca a Ciacovei.
”Am programat un referendum în 28 martie 2017, pentru a vedea dacă oamenii noștri doresc sau nu revenirea la statutul de comună. Pe de o parte, cetățenii înclină spre revenirea la comună, pentru că taxele sunt mai mici ca la oraș. Pe de altă parte, administrația este avantajată de rangul de oraș, care implică investiții cu fonduri guvernamentale mai mari. Eu am vorbit despre aceste lucruri și în campania electorală”, a declarat pentru ”Redeșteptarea” , Gabriel Bălcescu, viceprimarul orașului Recaș.
Guvernul are alte gânduri
O inițiativă similară a existat și la Gătaia. Însă introducerea de către Guvern a noului statut de ”supercomună” ar putea anula orice referendum pe această temă. Toate localitățile sub 10.000 de locuitori ar fi retrogradate automat de la rangul de oraș, alternativa fiind gruparea mai multor comune sau aducerea mai multor localități din jur ca sate aparținătoare. Noul statut este și el incert, toată lumea așteptând rezultatele alegerilor din decembrie și formarea noului Guvern.
În prezent, județul Timiș are două municipii – Timișoara 350.000 locuitori și Lugoj 48.100 locuitori, la care se adaugă opt orașe. Acestea sunt Sânnicolau Mare (populație 14.670), Jimbolia (13.700), Buziaș (8.370), Deta (7.660), Făget (7.640), Recaș (9.440 locuitori), Gătaia (6.500) și Ciacova (5.415).






















![[VIDEO] La colindat după taxă de protecție, de Sfânta Maria! Sportiv prins în flagrant de către polițiștii lugojeni când primea 1.000 de euro](https://redesteptarea.ro/wp-content/uploads/2020/08/operatiune-spectaculoasa-flagrant-timis-tanar-saltat-mascati-674765-120x86.jpg)





