Numărul cerşetorilor a crescut la Lugoj. Trimiterea lor în localităţile de baştină s-a dovedit un eşec

Mai ales în ultima perioadă, după Sărbătorile de iarnă, lugojenii s-au confruntat cu problema unor grupuri insistente şi destul de agresive de cerşetori.

Mai ales în ultima perioadă, după Sărbătorile de iarnă, lugojenii s-au confruntat cu problema unor grupuri insistente şi destul de agresive de cerşetori. Oameni ai străzii, adunaţi în grupuri de câte patru-cinci, cerşeau bani insistent şi cu insolenţă, iritând sau chiar intimidând trecătorii.

Întrebat dacă va lua măsuri în această privinţă, Florin Nistor Dumitru, noul şef al Poliţiei Locale, ne-a declarat: „Realitatea socială în care trăim este una dură. Din constatările mele, în municipiul Lugoj, numărul persoanelor fără adăpost a crescut în ultima lună. Marea majoritate a acestora nu sunt din oraşul nostru”.

În legătură cu aceşti musafiri nepoftiţi, unii dintre ei recidivişti, Poliţia Locală Lugoj are semnat un protocol cu Poliţia Transporturi Feroviare (TF). Dar nici acest acord nu a fost o soluţie: „Acum câţiva ani s-a desfăşurat acţiunea „Din nou acasă” cu Poliţia TF, când aceşti oameni au fost culeşi de pe străzi şi duşi cu trenul în localităţile de domiciliu. Vă spun că nici nu au apucat să se întoarcă poliţiştii de la TF în Lugoj, că cerşetorii erau deja înapoi aici!”

Gara Lugoj, „cartierul general” al celor fără adăpost

„Monitorizăm exact numărul şi persoanele în cauză, avem o bază de date a oamenilor fără adăpost şi vreau să vă spun că poliţiştii noştri de pe teren se lovesc de acestă problemă în fiecare noapte şi fiecare zi. Le cunoaştem toate locaţiile în care aceştia se adăpostesc în timpul nopţii, îi cunoaştem şi după porecle, avem o bază de date actualizată zilnic”, mai spune Florin Dumitru, care adaugă faptul că mulţi dintre aceştia nu au buletin, deci, practic, ei nu… există! Pe timp de iarnă, „cartierul general” al oamenilor străzii aciuiaţi la Lugoj s-a mutat la Gară. Vara, locurile unde se adăpostesc aceştia sunt Parcul „George Enescu” (la ţeava de gaz), Parcul Prefecturii (la postul trafo) şi pe strada Timişoarei, în spatele Sălii de Sport sau la fosta clădire DCA de lângă staţia OMW.

„Problema este socială: noi îi putem ridica, amprenta, eventual identifica – şi atât. Dacă îi predăm serviciului din Primărie care ar trebui să se ocupe de ei, nu au nici dânşii capacitatea de a-i prelua, de a le oferi un adăpost şi eventual o masă. Sunt lucruri pe care legea nu vrea să le ia în considerare. Există un adăpost la Timişoara, am vorbit şi acolo şi vreau să vă spun că nici acolo nu-i primeşte nimeni, acel adăpost fiind suprapopulat. În plus, confeorm legii – ei nu pot beneficia de vreun ajutor din partea serviciilor de asistenţă socială, pentru că nu au domiciliu pe raza municipiului Lugoj. Repet, e o problemă socială pe care statul refuză să o rezolve, pentru că refuză să investească în adăposturi, şi o tot pasăm între instituţii. Până la urmă, este anormal ca un om, chiar aflat în nevoie, să doarmă pe afară iarna şi să stea în frig. Eu atât am grijă: să-i monitorizez şi să nu producă fapte antisociale”, spune Florin Nistor Dumitru.

În context, trebuie amintit că, în afară de cerşit, oamenii străzii au provocat la Lugoj cel puţin trei incendii în anii trecuţi: unul într-un vagon de călători dezafectat, altul într-un vagon de marfă unde au locuit muncitorii sezonieri de la căile ferate şi un al treilea în Parcul Gării, când a fost incendiată ghereta de alimentare a autobuzelor cu gaz de pe timpul lui Ceauşescu. Majoritatea oamenilor străzii provin din Moldova şi Oltenia La prima razie din anul trecut, efectuată la Lugoj de Poliţia Locală împreună cu Poliţia Naţională, au fost depistaţi 12 oameni ai străzii. După un an, numărul lor s-a dublat, fiind de peste 20 în tot oraşul.

Locurile de provenienţă ale celor cu acte sunt: Botoşani, Sinaia, comuna Dăneşti (jud. Vaslui), satul Ţibana, comuna Poiana de Sus (jud. Iaşi), Bechet (jud. Dolj), Corabia (jud. Olt), satul Almăjel, comuna Vlădoaia (jud. Mehedinţi) etc.

Din judeţul Timiş sunt doi – unul din Fârdea şi altul din Niţchidorf, iar din Lugoj sunt doar doi oameni ai străzii. Numărul celor care vagabondează pe străzile oraşului nu poate fi stabilit exact, pentru că fluctuează în continuu. De pildă, sunt şi câteva femei aflate în trafic şi care creşesc câteva zile la Lugoj, după care se urcă pe tren şi dispar.