Numeroşi locuitori din estul județului, victime ale firmelor fantomă pentru plasarea forței de muncă în străinătate

Reprezentanţii agenţiilor le­gale de recrutare de per­so­nal trag un semnal de a­lar­mă referitor la firmele fan­to­mă ce operează pentru mun­ca în străinătate şi care con­tinuă să facă victime în rândul celor ce doresc să îşi construiască o carieră în afara graniţelor ţării.

”În cursul anilor 2014-2015 au fost înregistrate 21 de dosare penale în care se e­fectuează cercetări cu pri­virire la efectuarea de ac­ti­vi­tăţi de plasare de forţă mun­că în străinătate. În ca­zul acestor dosare se e­fec­tuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de înselăciune.
Actele de se­si­zare ale do­sarelor constau în plân­geri înregistrate de că­tre persoane fizice şi per­soane juridice, atât din ju­de­ţul Timiş cât şi din alte ju­de­ţe”, a declarat Ancuţa Mu­ra­riu, purtător de cuvânt I.P.J. Timiş.

Exemple sunt firmele ori persoanele ce promit rea­lizări şi oferă în schim­bul unor sume considerabile de bani doar iluzii şi aş­tep­tări deşarte şi care pot fi gă­si­te cu uşurinţă pe site-uri spe­cializate de anunţuri de an­gajare şi în reclame pom­poase.

”Noi am depistat, cău­tând 10 minute pe internet, câţiva ţepari. Şi mai şi cu­noaştem cazuri concrete din ceea ce ne-au povestit mai multe persoane, pentru că po­tenţialele noastre cliente, când ne sună pe noi, sunt deja frustrate şi îngrozite de ţepele pe care le-au luat de-a lungul timpului şi ne po­vestesc, în mare, ce şi cu cine au păţit. Ne-am gândit să semnalăm aceste fapte au­torităţilor competente, am pre­zentat situaţia, însă răs­pun­sul rămâne incert. Ast­fel, este susţinută munca la negru şi ţeparii sunt lăsaţi în pace să facă firmelor legale concurenţă neloială, şi totul pe spesele statului, adică ale tu­turor contribuabililor. Pen­­tru că noi plătim, cu toţii, nişte instituţii care nu îşi fac treaba”, explică Mi­hae­la Szirbik, administrator agenţie de recrutare şi me­die­re personal din Lugoj.

Printre cele mai frec­vente greşeli pe care lu­go­je­nii le fac atunci când iau de­ci­zia de a pleca în străi­nă­ta­te se numără naivitatea, lă­co­mia şi votul de încredere pe care îl oferă ofertelor ten­tante, fără însă a lua în cal­cul riscurile reale la care se expun.

”Prima eroare pe care o fac românii este aceea că re­fuză să îşi schimbe modul de gândire.   Mulţi români sunt foarte lacomi. Dacă le spune cineva că le dă salarii imense sunt cuceriţi. Ce mai contează ca nu ştiu limba ţării în care vor să meargă, că nu au experienţă în do­me­niul respectiv? Vor mulţi bani. Punct. De asta se şi iau atâtea „ţepe”. Noi avem o mul­ţime de cliente care au apelat la noi după ce au luat „ţepe”, astfel că am auzit tot felul de cazuri şi de mo­da­li­tăţi de operare ale escro­ci­lor. Nu înţeleg că trebuie întâi să aibă capacitatea de a oferi ceva angajatorului pen­tru ca acesta să îi dea acel salariu mare la care vi­sează.”, declară Mihaela Szirbik, administrator Do-Zori.

În vederea evitării fir­me­lor fantomă de mediere, este bine de ştiut că singura taxă pe care o persoană care primeşte un job în străi­nă­tate trebuie să o plătească la o agenţie serioasă şi legală este comisionul de mediere, su­pranumit şi taxă de me­die­re, la care se adaugă su­por­tarea costului trans­por­tu­lui şi costul documentelor ne­cesare ce se ataşează con­tractului.

”În primul rând, fiecare persoană care doreşte un loc de muncă în străinătate tre­bu­ie să privească această o­por­tunitate ca pe un fel de mică afacere, ori pentru ori­ce afacere trebuie un pic de investiţie. Este nerealist să te aştepţi ca cineva să îţi dea un job bine plătit, să îţi asi­gure suport, iar tu să pri­meşti totul gratis. Şi fiecare trebuie să înţeleagă faptul că ceea ce pare complet gra­tis e mai scump decât ceea ce are un preţ afişat.”, con­chi­de Mihaela Szirbik, cu spe­ranţa că pe viitor oa­me­nii vor face alegeri mai si­gu­re şi înţelepte în alegerea unui loc de muncă.