Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi repezi şi odată cu ele începe şi forfota legată de achiziţionarea tradiţionalului brad de Crăciun. Anual mii de brazi sunt tăiaţi ilegal şi vânduţi la negru. Pentru a evita distrugerea pădurilor, puteţi înlocui pomii de pe piaţă cu cei din ghiveci aflaţi în pepiniere sau cei artificiali din magazine.
Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi repezi şi odată cu ele începe şi forfota legată de achiziţionarea tradiţionalului brad de Crăciun. Anual mii de brazi sunt tăiaţi ilegal şi vânduţi la negru. Pentru a evita distrugerea pădurilor, puteţi înlocui pomii de pe piaţă cu cei din ghiveci aflaţi în pepiniere sau cei artificiali din magazine.
Avantajul primilor îl reprezintă faptul că după perioada sărbătorilor, aceştia pot fi plantaţi. Cei care doresc să opteze pentru această variantă, îi pot achiziţiona de la pepiniera Coştei, la ieşirea înspre Timişoara.
”Noi am început deja să vindem brazi pentru sărbătorile de iarnă. Preţurile sunt la fel ca anul trecut. Avem pomi care pornesc de la 50 lei bucata şi pot ajunge până la 500 lei. Sunt brazi argintii din mai multe specii, însă cei mai căutaţi sunt cei cu valoarea cuprinsă între 250 şi 300 lei, în ghivece de 80 de litri. Nu trebuie să mai tăiem pomul din pădure pentru a-l folosi două săptămâni şi după aceea să-l aruncăm. Cel mai bine e cu aceşti brazi care primăvara se pot planta”, declara Ionel Sfiraţ, administratorul pepinierei din Coştei, cea mai mare din vestul ţării.
Ocoalele silvice din estul judeţului nu scot la vânzare decât pomi confiscaţi, însă şi aceştia în număr redus, iar o parte vor fi donaţi diverselor instituţii. “Noi vom da câţiva molizi pensionarilor din Făget şi instituţiilor publice. Vom vinde doar material care provine din confiscări”, declara Alexandru Pongracz, şeful ocolului Silvic Făget. Mai există şi varianta pomilor artificiali, care se pot găsi la preţuri care pornesc de la 100 lei.
Pentru a-i împiedica pe traficanţii care în această perioadă taie necontrolat pomi, jandarmii, poliţiştii şi lucrătorii silvici din zona Lugoj – Făget vor urmări principalele drumuri de acces în oraşe, cum ar fi DN 68 A, pentru cei care vin din alte judeţe sau şoseaua care face legătura între Lugoj şi Nădrag.