Ne-a părăsit Viorel Toma, un mare artist plastic al Lugojului

La 19 martie 2021, a trecut în eternitate un mare artist plastic al Lugojului, pictorul și profesorul universitar Viorel Toma.




Filiala Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici din România a anunţat cu “adâncă durere în suflet” evenimentul.

Născut în 15 ianuarie 1944 la Lugoj, Viorel Toma a urmat cursurile  Liceului de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, ca discipol la clasa prof. Iulius Podlipny (cel care a întemeiat școala de artă de la Timișoara), promotia 1963 și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj Napoca, promoția 1969.

A fost coleg de generație cu alți mari artiști, precum Roman Cotoșman, Ștefan Bertalan și Constantin Flondor. A fost primit ca membru al Uniunii Artiștilor Plastici din  România în anul 1975.

În 1995 a primit Marele Premiu la Expoziția de Arta Creștină din Budapesta – Ungaria. În anul 2000 devine doctor în Arte Vizuale, iar din 2005 predă ca profesor universitar dr. la  Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea de Vest din Timișoara. În același an, 2005 obține Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România, la secțiunea pictură și este decorat cu Meritul Cultural în grad de Cavaler.

“Viorel Toma a fost Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Timișoara, din anul 1975 și cadru didactic al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, în perioada 1994-2011. Portofoliul său amplu, atât al creației artistice cât și cel de cadru didactic, conturează un profil demn de a obține în anul 2005 Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Uniunea Artiștilor Plastici Filiala Timișoara își exprimă regretul acestei pierderi și este alături de familia îndoliată.  Dumnezeu să-l odihnească!”, transmite Filiala Timişoara a U.A.P.

”Regret profund plecarea prematură a admirabilului artist! Picturile lui Viorel Toma recrează fragmente din memoria locului, întîlniri reale sau imaginare şi stăruie în ingenioase căutări. Demersul e unul ce vorbeşte despre armonia lucrurilor şi a oamenilor între lucruri. Experimentul e rezultatul acceptării şi cultivării diversităţii expresiilor. Artistul meditează pe marginea mutaţiilor produse de modernitatea tîrzie în Europa. El înţelegea foarte bine că interferarea de obiceiuri a făcut să dispară pretinsele specificităţi în favoarea gesturilor culturale şi a istoriilor dominate de ideea unui colectiv singular. Structurile repetitive din opera artistului – a se vedea “Natură statică”, „Cinci obiecte albe”, „După amiază noroasă”, „Draperia galbenă” şi „Draperia neagră” -, spaţializează ideea de bine şi de rău în istorie, natură şi cosmos. Mesajul indus de omniprezentele draperii sau de lucrurile nepieritoare din casă, grădină, atelier sau pod descriu structurile repetitive în care recunoaştem permanenţele unei culturi devenită o stare de civilizaţie”, a spus prof. dr. Victor Neuman, directorul Muzeului de Artă din Timișoara .

Ultima sa mare expoziție a avut loc în anul 2017, la Muzeul de Artă din Timișoara.