La venerabila vârstă de 96 de ani, ne-a părăsit un reper al Banatului: mineralogul Constantin Gruescu.
Constantin Gruescu s-a născut la 12 aprilie 1924, la Dognecea, ca reprezentant al celei de-a patra generaţii de mineri. Familia lui era originară din nordul Olteniei, de la Baia de Aramă. Colecţia sa sistematică de ”flori de mină” sau mineralogie estetică a început-o, ca şi colecţionar perseverent, la numai 25 de ani. A fost ajutat şi de faptul că a lucrat la controlul mineralelor la Galaţi, Reşiţa şi apoi Bocşa.
Muzeul din Ocna de Fier ce adăposteşte colecţia sa de minerale era numit sugestiv ”Casa Binelui” şi toţi cei care i-au trecut pragul, incluisv majoritatea colegilor de la ”Redeşteptarea” pot depune mărturie că acolo domnea într-adevăr o atmosferă specială, o energie, o karma pozitivă. Constantin Gruescu credea cu adevărat că mineralele, folosite cu înţelepciune, au o inflenţă benefică asupra sănătăţii omului.
La Ocna de Fier, ”nebunul satului” sau ”omul cu pietrele” cum îl mai luau în derâdere unii semeni fără discernământ, şi-a descoperit menirea, ţelul în viaţă, scopul existenţei sale de peste 90 de ani. ”Pentru el, colecţionarea de pietre sau de minerale estetice era o nobilă misiune”, scria omul de cultură cărăşean Nicolae Sîrbu, fost director al Bibliotecii Judeţene ”Paul Iorgovici” din Reşiţa, în cartea sa ”La paradisul mineral Gruescu”. Sârbu compara muzeul lui Gruescu cu Muzeul Aurului din Bogota (Columbia) sau cu Muzeul Aurului din Brad (România).
Crucea perfectă scoasă din măruntaiele pământului
La Ocna, într-o cameră de doar 10 metri pe 4, Constantin Gruescu a adunat într-o viaţă de om o adevărată comoară: peste 2.000 de exponate fără egal, unele unicate pe plan mondial. Cea mai cunoscută este crucea perfectă găsită de Gruescu în adâncurile pământului, de o inestimabilă valoare, care este macla coaxială a cuarţului, cu concreşteri radială, cu dublă şi triplă maclare. Această cruce din cuarţ este cunoscută şi va rămâne în istorie sub numele de Macla Gruescu.
Colecţionarul a mai găsit şi o a doua cruce de cuarţ, dar nu la fel de simetrică precum celebra maclă. Constantin Gruescu era conştient din timpul vieţii că deja colecţia sa ”are un loc în ierarhia mondială a mineralogiei”.
Donaţii, pentru Lugoj şi Belinţ
Preieten al Lugojului, Constantin Gruescu a donat o mică, dar semnificativă parte a colecţiei sale Şcolii de Muzică ”Filaret Barbu”, unde colţul de mineralogie a fost aranjat de profesorul dr. Constantin Tufan Stan.
Muzicologul lugojean aminteşte şi de donaţia de la Belinţ: ”Constantin Gruescu, doctor fără diplomă, universitar fără catedră – geolog, mineralog, poet, memorialist, curat sufletește ca apa dulce de izvor, a donat Școlii Gimnaziale din Belinț, cu ani în urmă, la inițiativa subsemnatului și a lui Simion Dănilă, o bogată colecție de minerale, prin care s-au pus bazele Muzeului Mineralogic al Banatului de Câmpie, amenajat în Sala Constantin Gruescu.
Reprezentanții Primăriei Belinț au fost onorați să-i confere titlul de ”Cetățean de Onoare”.
Îi vom păstra o vie amintire, alături de micile cristale de cuarţ pe care ni le-a dăruit la fiecare vizită la muzeul său atât de neobişnuit!