Mircea Cârţişorean, un solist ardelean stabilit la Făget

Mircea Raţiu, cunoscut şi drept Cârţişorean, s-a născut la data de 12 februarie 1981 la Cârţa, în judeţul Sibiu, dintr-o mamă din acel loc şi un tată, timişorean. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, apoi a absolvit Seminarul Teologic Pedagogic Cluj Mircea Raţiu, cunoscut şi drept Cârţişorean, s-a născut la data de 12 februarie 1981 la Cârţa, în judeţul Sibiu, dintr-o mamă din acel loc şi un tată, timişorean. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, apoi a absolvit Seminarul Teologic Pedagogic Cluj şi Facultatea de Psihologie – Pedagogie “Spiru Haret Bucureşti”.

De-a lungul timpului a mai avut legături cu Banatul, locuind doi ani de zile în judeţul Arad, unde a predat limba română, şi mai bine de jumătate de an în Timişoara. Apoi, cinci ani şi jumătate a lucrat ca director la Centrul de protecţie a victimelor traficului de persoane din Piteşti, Argeş. În această perioadă, mai exact în 2006, secretarul de stat al Statelor Unite, Condoleezza Rice, a decorat organizaţia din care făcea parte şi Mircea Cârţişorean, ”Reaching Out”, condusă de binecunoscuta Iana Matei, cu titlul de ”Erou internaţional în lupta împotriva traficului de fiinţe umane”.
De aproape doi ani de zile, Mircea Cârţişorean s-a stabilit la Făget, unde este vicepreşedintele Asociaţiei Cultural Artistice şi Turistice ”Făgeţeana.

– O viaţă destul de interesantă până acum. Cum aţi ajuns interpret de muzică populară?
– De mic copil am îndrăgit cântecul şi tradiţia populară. Cânt foclor din zona Sibiu – Făgăraş. Cânt şi din Banat, dar, necrescând aici, needucându-mă cu folclorul bănăţean, nu pot să spun că mă reprezintă. Dar îl iubesc foarte mult şi în topul preferinţelor mele este pe primul loc. M-au influenţat foarte mult Ana Muntean, Iosif Ciocloda şi Mariana Drăghicescu. Sunt nume care      s-au ascultat zilnic în casa copilăriei mele.
– De când cântaţi?
– Serios m-am apucat de cântat din 1999. Am debutat cu Doina Mureşului din Arad, pe Muntele Găina, pe când predam limba română la Şiria. Acela a fost primul spectacol într-un cadru organizat, la Târgul de fete. Apoi au urmat alte colaborări, precum cele cu Doina Gorjului, cu care am imprimat primul album, Cindrelul Junii Sibiului, Doina Argeşului din Piteşti, Rapsodia Vâlceană.
– Lumea din domeniu se ”laudă” cu concursuri şi festivaluri. Mircea Cârţişorean face acest lucru?
– Nu am participat la niciun festival, nu sunt adeptul lor. Nu consider  că un festival decide dacă eşti sau nu un interpret de folclor. Dă bine doar în CV-uri. Maria Tănase n-a fost la nicio nuntă şi nu a cântat în niciun concurs. În schimb, am fost invitat în ultima perioadă să fac parte din juriul unor festivaluri şi am fost nominalizat la Gala Premiilor muzicii populare româneşti, în 2011, organizată de Ministerul Culturii.
– Prezenţe internaţionale?
– Am reprezentat România la Nürnberg, la Întâlnirea internaţională la care au participat peste 19 naţiuni cu folclorul lor, în 2009, şi am colaborat cu Centrul cultural din Veneţia.
– Cum se simte un ardelean în Banat?
– Extraordinar de bine, îmi plac oamenii de aici. Pe unde am trecut, două colţuri de ţară m-au impresionat, Banatul şi Maramureşul. Le simt aproape din toate punctele de vedere, în special datorită oamenilor care sunt foarte asemănători, de aceeaşi structură sufltească. Iar tatăl fiind bănăţean, automat mă simt de-al locului.
– De unde aţi moştenit talentul?
–  Am îndrăgit cântecul în casa străbunicii din partea mamei, de la bunica şi poate de la tatăl meu, Basil Raţiu, care printre altele a fost chitarist şi chiar a avut o colaborare, scurtă ce-i drept, cu formaţia Phoenix şi Nicu Covaci.
– Realizări profesionale în acest domeniu?
– Până în prezent am două albume, iar în următoarele două – trei săptămâni, trebuie să apară o selecţie de folclor unde voi fi alături de câteva nume dragi mie din foclorul românesc, tineri şi ”monştri sacri”, produs de Zoom Fresh Rm. Vâlcea, producătorul meu încă de la început. Lor li se adaugă emisiunea ”Vetre Folclorice” la televiziunea Favorit, unde sunt realizator şi prezentator împreună cu prof. Ioan Ghe. Oltean, şi cele realizate pentru radio – televiziunea Victoria din Vârşet.
– Un plan de viitor pentru Mircea Cârţişărean?
– Mi-aş dori să pot să pun umărul la dezvoltarea acestor locuri, unde se pot face multe lucruri. Dar şi reînfiinţarea orchestrei Făgeţeana împreună cu un ansamblu de dansuri bine pus la punct, că se poate.
– Cum ajunge un interpret de la folclor la politică? Pentru că sunteţi unul dintre candidaţii la Primăria Făget.
– Nu sunt nici singurul, nu sunt nici primul şi cu siguranţă nu voi fi nici ultimul care face acest pas. Am fost pasionat de partea socială şi m-au intrigat condiţiile în care trăim la Făget şi în alte locuri din ţară. Colindând în stânga şi în dreapta am văzut că sunt şi locuri unde s-au putut face lucruri extraordinare. Din punctul meu de vedere, lucrurile în Făget nu stau cum ar trebui pentru un oraş dintr-o ţară europeană în 2012. Dacă oamenii vor dori şi vor înţelege că se poate, este de ajuns doar să aibă încredere în mine.