Mii de credincioşi din confesiunile ortodoxă, greco – catolică şi aparţinînd cultelor neo – protestante au răspuns în noaptea de sâmbătă spre duminică chemării ierahilor lugojeni: „Veniţi de luaţi lumină”.
Cei care au dorit să ia parte la ceremoniile religioase din Noaptea Învierii au avut parte în acest an de o vreme frumoasă, cu temperatură de 11 grade, fără ploaie şi cu câteva adieri de vânt slab.
Ca de obicei, credincioşii au înconjurat de trei ori bisericile cu lumînările aprinse, au cântat împreună cu corurile bisericeşti „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând” şi şi-au adresat, după miezul nopţii, tradiţionalul „Hriostos a-nviat!”, răspunzând cu „Adevărat a-nviat!”.
„Azi se pune pe umerii omului bolta veșniciei. Viața o primim în dar, iar veșnicia, prin Jertfa lui Hristos. Hristos a luat pe umerii Săi Crucea ca tu să porți pe umerii tăi veșnicia. Povara sau bucuria ei. Dumnezeu l-a creat pe om și i-a dăruit vocația veșniciei, vocația fericirii, vocația iubirii, dar și libertatea de a alege. Tu, frate creștine, ce ai ales?! (…)
Astăzi ne naștem întru Înviere și primim accesul la cultura de „dincolo“. Prin Revelație, noi aparținem unei culturi cerești. Sunt oameni care refuză să aparțină unei astfel de culturi; ei intră în categoria celor care refuză de „a fi“. Noi, cei ce credem în Înviere, aparținem culturii și civilizației lui Hristos!”, se arată în cea de-a doua Pastorală la Naşterea Domnului transmisă de ÎPSS Ioan Selejan, ca Mitropolit al Banatului.
„Există o diferenţă esenţială între învierile făcute de Isus în cursul vieţii Sale pământeşti şi Învierea care a succedat morţii Sale. Fiica lui Iair, fiul văduvei din Nain, Lazăr au fost înviaţi şi au intrat în viaţa pământească, dar Cristos odată înviat a intrat în viaţa aceea, în starea gloriei cereşti. (…)
Învierea este un eveniment istoric. Ea a avut loc într-un moment determinat de istorie, a treia zi după moartea Sa. Învierea a fost, în acelaşi timp, un eveniment transistoric, căci depăşeşte cadrul ordinar al istoriei prin trecerea de la moarte la mărirea cerească”, se arată în Pastorala PSS Alexandru Mesian, episcop greco-catolic de Lugoj.