Valului de proteste ce are loc în această perioadă i se mai adaugă încă unul.
Reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn au anunțat joi, 1 februarie, iniţierea unor acţiuni de protest, „în lipsa dialogului şi a neasumării unui plan de măsuri care să susţină depăşirea crizei din industria lemnului de către Guvernul României”.
”Industria lemnului din România traversează o criză profundă, reflectată în scăderea producției, închideri de capacități de producție și disponibilizări de forță de muncă. Conform INS, scăderea producției a fost în 2023 de 24% în industria lemnului și de 13% în industria mobilei iar acest trend va continua și în 2024, în lipsa unui plan de măsuri adecvat. Industria lemnului din România este o industrie competitivă, cu un aport direct și indus de 3,5% în PIB-ul României, cu un aport net pozitiv de anual de 3,5 miliarde de Euro în balanța comercială a României, care susține în România 150.000 locuri de muncă, cea mare parte dintre acestea în comunitățile rurale. Reducerea artificială a volumului de lemn recoltat în România menține prețuri ridicate ale resursei de lemn, ceea ce a afectează competitivitatea industriei lemnului din România. Programarea de către RNP – Romsilva a unei recolte de doar 9 milioane mc în 2024 riscă să conducă în 2024 la un minim al volumului recoltat în ultimii 6-7 ani, cu menținerea unei piețe a lemnului tensionate”, a transmis Asociaţia Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn.
Manifestațiile de protest-semnal vor fi organizate în minim patru puncte din țară, cu cel puțin 200 de participanți în fiecare punct, fiind propuse Bistrița, Maramureș, Brașov (pentru zona Brașov-Covasna), Lugoj (pentru zona Timiș- Caraș-Severin și Arad) și o locație pentru zona Moldovei (fiind nominalizate zona Comănești-Roznov, Bacău sau Piatra-Neamț).
Se vor constitui grupuri de inițiativă la nivelul fiecărui punct de protest, cu programarea desfășurării acestora începând cu data de 8 februarie.
Revendicările vor fi depuse și la alte prefecturi în țară, acolo unde se vor constitui grupuri de inițiativă.
Cei din industria lemnului cer angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR, adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică, conform EUDR, definirea provenienței legale la prima punere pe piață. Eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”, eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn. Stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piața a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice, orientarea punerii pe piață a lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier, contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior, pentru licitațiile de lemn pe picior, constituirea de garanții la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă, respectarea de către RNP – Romsilva a prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitațiile de masă lemnoasă pe picior, precum și în fundamentarea prețurilor de pornire pentru licitațiile de lemn fasonat, respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase privind transparența licitațiilor de către UAT-uri, integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului și finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de euro anual.
Foto: Marius Daba