Managerul spitalului din Lugoj ascunde modul în care s-au cheltuit banii publici

Florin Voichescu, directorul PSD din fruntea spitalului lugojean, le-a interzis subordonaţilor să facă public modul în care au fost cheltuiţi banii primiţi în 2012.

„Redeşteptarea” a solicitat conducerii Spitalului „Dr. Teodor Andrei” o listă completă a achiziţiilor efectuate de unitatea spitalicească în anul 2012.

Conform Legii 544/2001, orice instituţie care cheltuie bani publici este obligată să elibereze astfel de informaţii cu excepţia cazurilor care ţin de siguranţa naţională, de datele personale ale cuiva sau dacă aduc atingere unei anchete în desfăşurare.
Cum în cazul nostru nici nu poate fi vorba de aşa ceva, am considerat că zecile de mii de oameni cărora li se adresează acest spital ar merita să afle cu ce firme s-au realizat contracte de achiziţii în 2012, care au fost obiectele contractelor şi pe ce sume s-au făcut acestea. Nu de aceeaşi părere este şi directorul Florin Voichescu.

Tupeu şi aroganţă marca PSD

După ce s-a folosit de maximul de 30 de zile cât permite legea, conducerea spitalului a livrat un răspuns mai mult decât ambiguu, în două pagini, şi departe de solicitările exacte pe care redacţia noastră le făcuse. În patru capitole au fost enumerate reparaţiile la pavilioane şi dotarea cu echipamente şi aparatură, cu sumele totale aferente, informaţii pe care ziarul nostru le deţinea deja şi le făcuse publice în decursul anului trecut.
Ce nu a vrut însă, să arate Florin Voichescu au fost firmele cu care spitalul are încheiate contracte în 2012 şi valoarea acestor contracte. Întrebat de ce refuză să transmită o situaţie exactă, Florin Voichescu a răspuns printr-o întrebare halucinantă: „da’ de ce trebuie să vă răspund eu la treaba asta?”, ignorând total legea.
Tupeul managerului pus în funcţie cu sprijinul PSD şi susţinut total de primarul Francisc Boldea nu se opreşte însă, aici: „s-a prezentat ce vi s-a prezentat, … ce doriţi mai mult decât atât să aflaţi? … v-am dat răspunsurile care vi le-am dat, luaţi-le ca atare … sunt alţii mai abilitaţi ca dumneavoastră ca să ceară amănunte!”
În încercarea de a deturna discuţia spre tărâmuri favorabile, directorul Voichescu ne explică despre realizările sale, sugerând să nu mai privim spitalul ca pe un subiect de cancan: „Informaţi că spitalul nu are datorii, informaţi despre alte chestii, nu mergem la cancanuri!”

Transparenţă totală la alte spitale. „Judeţeanul” are achiziţiile pe site

Achiziţiile care în spitalul lugojean sunt puse la secret, la alte instituţii de acest fel sunt pe site, în văzul tuturor. Spre exemplu, pe site-ul Spitalului Judeţean din Timişoara se află lista completă de achiziţii pe 2012 care poate fi descărcată în format Excel de oricine.
Spre exemplu, aflăm fără nicio oprelişte că în 12 iulie, „Judeţeanul” a semnat un contract pentru achiziţia de lapte din venituri proprii de la societatea Vavian Pharma S.R.L. în valoare de 1,413.60 lei. ªi lista este completă cu tot ce s-a cheltuit în anul respectiv, dar şi în anii trecuţi.
Lăsând la o parte faptul că pagina de internet a spitalului (www.smlugoj.ro) arată ca o ciornă a unui programator de gimnaziu, informaţiile de acolo sunt departe de a ajuta pe cineva.
Conform legii, ziarul va depune o reclamaţie administrativă, urmând ca în funcţie de răspuns să decidă paşii următori în aflarea informaţiilor de interes public.

De ce se teme Voichescu?

Secretomania instaurată de manager în privinţa documentelelor publice ale spitalului poate sugera anumite nereguli sau ilegalităţi. Dacă, prin absurd, ne imaginăm că şeful spitalului ar impune anumite contracte la suprapreţ pentru firme apropiate lui sau unor politicieni din PSD, cărora le-ar fi rămas dator în anumite circumstanţe? Opinia publică nu va putea şti că nu e aşa, decât când contractele ar fi făcute publice, aşa cum a cerut „Redeşteptarea”.
Mai mult, directorul spitalului este extrem de panicat când ziariştii se apropie de instituţie. Portarii unităţii au fost ameninţaţi de mai multe ori că vor fi daţi afară deoarece nu l-au informat şi au permis accesul presei în instituţia publică. Aşa s-a ajuns să se încalce legea în mai multe rânduri. De exemplu, la alegerile de anul trecut, o echipă a ziarului „Redeşteptarea”, care însoţea urna mobilă a fost oprită la poarta instituţie şi nu a putut observa dacă procesul de vot s-a desfăşurat în mod corect.