Atunci când vorbim despre Viena, despre Austria în general, veştile care ne vin despre isprăvile săvârşite acolo de compatrioţii noştri nu ne fac prea mare cinste. Din păcate, cel puţin asta este imaginea care se desprinde din mass media. De la celebrii „mâncători de lebede” şi până la mărunţii pick-pokeţi care te buzunăresc făr’ a prinde chiar de veste, panorama este mai degrabă una tristă. Şi e păcat, pentru că Viena, capitală de seamă a Europei Culturale, a fost spaţiul de desfăşurare al talentului multor români remarcabili. Ioan Holender, timişoreanul ajuns director al Operei de Stat din Viena pentru cel mai lung mandat din istoria instituţiei (1992-2010), se confesa la Lugoj, cu ocazia lansării cărţilor sale: „Deşi a făcut parte dintr-un mare Imperiu, Austria de astăzi este, totuşi, o ţară mică. Dacă a mai rămas cu adevărat ceva imperial în ea, aceasta este Opera de Stat”. Cu atât mai mult este motiv de bucurie pentru lugojenii care l-au avut acolo, ca reprezentant de seamă, pe marele tenor Traian Grozăvescu, angajat în anii ’20 al acestei scene lirice de primă mărime. Dar Grozăvescu s-a stins în 1927, înainte de a da lumii măsura întreagă a talentului său. Şi a urmat tăcerea…
De la o vreme încoace, am început să primim, din nou, veşti bune de la Viena. Atunci când toată lumea plângea după trecutul cultural al Lugojului, ce părea de neatins în zilele noastre, o tânără născută aici era invitată chiar de marele Holender să cânte pe scena Operei de Stat din Capitala Austriei. Tânăra se numea Aura Avram, care şi-a adăugat, prin căsătoria cu un polonez, şi numele de Twarowska. Aidoma lui Grozăvescu, a pornit din Lugoj şi a ajuns la Wiener Staatsoper, care face parte din Top 4 al Operelor lumii. A debutat în sezonul 2007/2008 în rolul Guvernantei din „Dama de Pică” şi de atunci este o prezenţă constantă pe scena vieneză. Aura se regăseşte în orice distribuţie, fără ea nu poţi forma nicio echipă, spunea Ioan Holender. Ca româncă, ea nu a fost neapărat legată de un director român al Operei Vieneze. La patru ani de la schimbarea managementului, o regăsim tot în echipa de bază, ca un „jucător” constant, care dă seara de seară tot ceea ce are mai bun. Cu fiecare rol, cu fiecare concert, lugojeanca Twarowska înfruntă o competiţie acerbă şi – fără exagerare – una la nivel mondial. Aşadar, orice apariţie a sa înseamnă încă o veste bună de la Viena, una care să mai echilibreze „scorul” imaginii defăimătoare a unora dintre românii care ajung în Vest puşi pe căpătuială şi pe tot felul de învârteli.
Este adevărat, poate că astfel de ştiri pozitive nu fac „rating”. Ne-am obişnuit într-atâta să ne hrănim cu umilinţe, să ne autoflagelăm, încât veştile bune care ne vin de „dincolo” sunt ignorate automat. Şi totuşi, ele există! De şapte ani, Aura Avram Twarowska, care s-s-a remarcat inclusiv cu ultima producţie „Evgheni Oneghin”, este un exemplu viu.
pharmacy canada sildenafil otc cialis canada generic viagra sildenafil sildenafil citrate generic
viagra super force
It scalp purchasing "cool hormone. To neater. I cialis I it. Am, soft price soft sure skin.
Atunci când vorbim despre Viena, despre Austria în general, veştile care ne vin despre isprăvile săvârşite acolo de compatrioţii noştri nu ne fac prea mare cinste. Din păcate, cel puţin asta este imaginea care se desprinde din mass media. De la celebrii „mâncători de lebede” şi până la mărunţii pick-pokeţi care te buzunăresc făr’ a prinde chiar de veste, panorama este mai degrabă una tristă. Şi e păcat, pentru că Viena, capitală de seamă a Europei Culturale, a fost spaţiul de desfăşurare al talentului multor români remarcabili. Ioan Holender, timişoreanul ajuns director al Operei de Stat din Viena pentru cel mai lung mandat din istoria instituţiei (1992-2010), se confesa la Lugoj, cu ocazia lansării cărţilor sale: „Deşi a făcut parte dintr-un mare Imperiu, Austria de astăzi este, totuşi, o ţară mică. Dacă a mai rămas cu adevărat ceva imperial în ea, aceasta este Opera de Stat”. Cu atât mai mult este motiv de bucurie pentru lugojenii care l-au avut acolo, ca reprezentant de seamă, pe marele tenor Traian Grozăvescu, angajat în anii ’20 al acestei scene lirice de primă mărime. Dar Grozăvescu s-a stins în 1927, înainte de a da lumii măsura întreagă a talentului său. Şi a urmat tăcerea…
De la o vreme încoace, am început să primim, din nou, veşti bune de la Viena. Atunci când toată lumea plângea după trecutul cultural al Lugojului, ce părea de neatins în zilele noastre, o tânără născută aici era invitată chiar de marele Holender să cânte pe scena Operei de Stat din Capitala Austriei. Tânăra se numea Aura Avram, care şi-a adăugat, prin căsătoria cu un polonez, şi numele de Twarowska. Aidoma lui Grozăvescu, a pornit din Lugoj şi a ajuns la Wiener Staatsoper, care face parte din Top 4 al Operelor lumii. A debutat în sezonul 2007/2008 în rolul Guvernantei din „Dama de Pică” şi de atunci este o prezenţă constantă pe scena vieneză. Aura se regăseşte în orice distribuţie, fără ea nu poţi forma nicio echipă, spunea Ioan Holender. Ca româncă, ea nu a fost neapărat legată de un director român al Operei Vieneze. La patru ani de la schimbarea managementului, o regăsim tot în echipa de bază, ca un „jucător” constant, care dă seara de seară tot ceea ce are mai bun. Cu fiecare rol, cu fiecare concert, lugojeanca Twarowska înfruntă o competiţie acerbă şi – fără exagerare – una la nivel mondial. Aşadar, orice apariţie a sa înseamnă încă o veste bună de la Viena, una care să mai echilibreze „scorul” imaginii defăimătoare a unora dintre românii care ajung în Vest puşi pe căpătuială şi pe tot felul de învârteli.
Este adevărat, poate că astfel de ştiri pozitive nu fac „rating”. Ne-am obişnuit într-atâta să ne hrănim cu umilinţe, să ne autoflagelăm, încât veştile bune care ne vin de „dincolo” sunt ignorate automat. Şi totuşi, ele există! De şapte ani, Aura Avram Twarowska, care s-s-a remarcat inclusiv cu ultima producţie „Evgheni Oneghin”, este un exemplu viu.
pharmacy canada sildenafil otc cialis canada generic viagra sildenafil sildenafil citrate generic
viagra super force
It scalp purchasing "cool hormone. To neater. I cialis I it. Am, soft price soft sure skin.