Maestrul Constantin Răducan, despre începuturile Galeriei Pro Arte, inaugurată în martie 1979

Așa cum am mai scris, Cenaclul Uniunii Artiștilor Plastici din Lugoj a fost înființat în 1970, ulterior devenind Filiala UAP Lugoj, singura filială de acest gen care nu a funcționat într-o capitală de județ. Aceasta a permis, mai târziu, în anii ‘80, ca Galeria Pro Arte să devină, un spațiu al disidenței sau cel puțin un loc unde se puteau exprima opinii divergente față de linia oficială.

”Momentul de start s-a datorat în principal celor trei protagoniști, artiștii Silviu Orăvițan Crețu, Vladimir Streletz și Tudor Tudan, fiecare contribuind cu propria-i personalitate, cu activitatea, cu capacitatea particulară”, ne declara prof. dr. Ioan Iovan, fost director al galeriei de artă și decan al Facultății de Arte a Universității de Vest din Timișoara.

Deja în anul 1973 a avut loc la Lugoj un Salon de Arte, cu participarea unor artiști plastici cunoscuți, din oraș: Silviu Orăvițan, Tudor Tudan, Vladimir Streletz, Nicolaie Lazăr, Florica Orăvițan,  Gelu Muscalu, Constantin și Elena Onae. Cu acest prilej, a fost editat un album cu design foarte îndrăzneț pentru acele vremuri.

Celelalte momente importante din istoria culturală a urbei, legate de galerie, au fost: inaugurarea atelierelor de creație de pe strada Anișoara Odeanu, în luna august a anului 1972 și mai apoi inaugurarea Galeriei Pro Arte în actualul său sediu, care a avut loc în martie 1979.

Despre acest moment ne-a vorbit un important membru al comunității artistice lugojene, pictorul Constantin Răducan.

”Pentru că, așa cum se spune din vechime, verba volant, scripta manent, (vorbele zoboară, scrisul rămâne), vreau să adaug câteva precizări legate de perioada premergătoare inaugurării Galeriei Pro Arte, din anul 1979. Elementele de design au fost realizate de Silviu Orăvițan și de mine. Împreună, am proiectat și apoi am realizat simbolul galeriei, din bronz și aluminiu. Accesul în galerie, așa cum a fost el inițial, aparține Floricăi Orăvițan, care împreună cu mine, a realizat grilajul de la intrare și ușile duble din geam securizat, care aveau însemnul UAP România și simbolul galeriei. Menționez că Florica Orăvițan nu are legătură de familie cu Silviu Orăvițan, pur și simplu poartă același nume. Eclerajul sau iluminatul a fost proiectat și realizat de maestrul Vladimir Streletz. Iar ultima secvență, ca să spun așa, a fost mobilierul, care a necesitat o muncă intensă. Silviu Orăvițan și Constantin Răducan au fost și aici principalii contribuitori, cu proiect și execuție. Îmi amintesc că pe acea vreme Constantin Onae și Tudor Tudan au fost și ei membri ai Cenaclului UAP”, ne-a declarat maestrul Constantin Răducan.

Chiar dacă actuala galerie de artă, restaurată după șapte ani de lucrări (2015-2022) nu mai păstrează multe dintre elementele enumerate, este bine ca, prin intermediul acestor rememorări, să fim recunoscători celor care au clădit o instituție care și-a câștigat un binemeritat prestigiu, în timp.