Lugojul îşi descoperă un Cetăţean de Onoare “pierdut” în urmă cu peste 70 de ani: Antoniu Mocioni

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Un Cetăţean de Onoare al Lugojului practic necunoscut până în prezent a fost scos la lumină de către scriitoarea Patricia Ghemeş. Aflată într-o vizită de documentare la Centrul Muzeal Arad, a luat legătura cu distinsul cercetător Augustin Mureşan, membru al Comisiei de heraldică a Academiei Române, filiala Cluj-Napoca. El a dedicat o lucrare de mare valoare ştiinţifică blazoanelor familiei Mocioni şi, în acest context, i-a prezentat un document despre care la Lugoj nu se ştie nimic: Diploma de Cetăţean de Onoare acordată lui Antoniu II Mocioni de Foeni de către Primăria Lugojului în anul 1940. Biografia acestui om excepţional duce la fireasca întrebare: cum este posibil ca despre un asemenea om să nu se mai ştie nimic de mai bine de şapte decenii? Şi, mai departe, câţi astfel de Cetăţeni de Onoare ai Lugojului au fost “uitaţi” pe drum, din varii motive?!

Prieten cu Caius Brediceanu şi membru de vază al Corporaţiunii Meseriaşilor

Mergând pe firul acestei descoperiri, Patricia Ghemeş a aflat că Antoniu II Mocioni avea încă din copilărie relaţii de prietenie cu Caius Brediceanu, dar nu numai atât.

“Legătura cu Lugojul i-a fost acordată prin toată istoria familiei Mocioneştilor. În perioada interbelică, se ştie – deocamdată, că doar ilustrului diplomat Nicolae Titulescu i-a mai fost acordată Diploma de Cetăţean de Onoare. În anul 1930, steagul Maeştrilor Argăsitori din Lugoj a primit o nouă lance. Steagul, sfinţit în 1909, a primit o lance pe care sunt trecuţi membrii onorifici ai Corporaţiunii Meseriaşilor. Primul dintre ei este Antoniu II Mocioni, alături de deputatul de Lugoj, Alexandru Mocioni, cel care a dat numele străzii centrale de azi. Aşadar, între anii 1930 şi 1940 acest om a însemnat mult pentru oraşul nostru, însă aici mai sunt multe lucruri de studiat”, spune Patricia Ghemeş.

Apropiat al Regelui Ferdinand, Reginei mamă şi Regelui Mihai

Antoniu II Mocioni a fost membru în Marele Sfat Naţional, deputat în Camera Română şi investit cu titlul de Mare Maestru al Vânătorilor Regale. A fost ministru secretar de stat în Guvernul Averescu, care a guvernat ţara până în anul 1927, şi a avut un „rol de frunte în viaţa economică a Ardealului”, aşa cum spunea dr. Teodor Botiş, în a sa „Monografie a familiei Mocioni”, apărută în 1939 la Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Carol II”.

„Este foarte important de menţionat relaţia sa apropiată şi cu totul specială cu Casa Regală. Avem documentate, inclusiv prin fotografii de epocă din colecţii particulare din Arad, care arată prezenţa lui constantă, de-a lungul timpului, alături de Regele Ferdinand, cu care participă la vânători de mistreţi, capre negre şi cocoşi de munte. La domeniul de la Bulci, membrii Casei Regale, mai ales Regina mamă şi Regele Mihai, erau prezenţe obişnuite. Palatul de la Bulci avea camere special pregătite pentru ei”, precizează Patricia Ghemeş.

Lobby pentru un Rege român pe tronul Ungariei

“Deşi s-a spus că nu a fost implicat în activităţi politice, apare o menţiune în arhivele diplomatice: în martie 1922 rapoarte ale diplomaţilor străini consemnează o vizită a lui Antoniu II la Budapesta unde ar fi discutat cu Premierul Ungariei (Bethlen) despre posibilitatea ca fratele lui Carol al II-lea, Prinţul Nicolae să acceadă la tronul Ungariei”, mai spune Patricia Ghemeş. O dovadă a marelui său prestigiu se află în custodia Muzeului de Istorie, Etnografie şi Artă Lugoj. Pe acest interesant document emis la moartea lui Antoniu II Mocion se află semnăturile celor care i-au oferit un ultim omagiu. Documentul, cu nr. 373/1982, aflat în colecţia Muzeului Lugoj figurează sub numele de Registru la moartea lui Antonyi Mocsony de Foen (Antoniu Marius de Bulci). Numele semnatarilor spune totul: Regele Mihai şi Regina mamă Elena, Administratorul Domeniilor Coroanei (Dimitrie Negel), Mareşalul Curtii Regale, Ministrul de Externe si al Propagandei (prof. Mihai Antonescu), ambasadori acreditaţi la Bucureşti, generalul Corneliu Dragalina, diplomatul Grigore Duca, fostul prim-ministru Constantin Argetoianu, jurnalistul Sever Bocu (deputat al românilor din Banat şi apoi ministru în Guvernul Iuliu Maniu), dar şi lugojeanul Caius Brediceanu.

Onorat cu cele mai mari distincţii ale epocii

Dincolo de relaţiile foarte strânse cu Regele Ferdinand, pe care-l însoţea frecvent la vânătoare, Antoniu II Mocioni a fost şi Preşedintele Partidului Naţional din Banat. Tot scriitoarea Patricia Ghemeş ne-a oferit şi o listă a decoraţiilor primite, de-a lungul vieţii, de Antoniu II Mocioni: Mare Ofiţer al Ordinului Carol I, Mare Cruce a Ordinului Steaua României, Mare Ofiţer al Odinului Casei Domnitoare, Comandor al Ordinului Ferdinand I, Mare Cruce a Ordinelor: Sf.Grigoriu, Sf.Gheorghe, Sf. Mormânt, Leul Alb, Alexandru, Sf.Sava. Şi, nu în ultimul rând – Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare şi Comandor al Ordinului Suveran de Malta.