Lugojul încalcă toate reglementările legale privind spaţiile verzi, având de 10 ori mai puţin decât norma

Odată cu apropierea căldurilor de vară, lugojenii se orientează spre metodele de relaxare mai la-ndemână.

Cu doar 2 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, de 10 ori mai puţin decât norma legală, Lugojul rămâne codaşul absolut la capitolul parcuri

Odată cu apropierea căldurilor de vară, lugojenii se orientează spre metodele de relaxare mai la-ndemână.
La acest capitol, spaţiile verzi ale oraşului rămân în continuare printre destinaţiile cele mai populare. Problema este că parcurile Lugojului sunt înghesuite ca suprafaţă, supraaglomerate şi insuficiente ca număr. Aşa că, nici vara asta, lugojenii nu prea au unde ieşi la răcoare.

De 13 ori mai puţin ca norma europeană

Deşi are un oarecare aer central-european, municipiul nostru este departe de normele occidentale în ceea ce priveşte spaţiile verzi. Mai mult, este unul dintre oraşele cele mai văduvite de spaţii verzi din ţară.
Norma europeană presupune un minimum de 26 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, iar legislaţia românească impune – la ora actuală, un minim de 20 mp pe cap de locuitor.

Ei bine, Lugojul are de zece ori mai puţin, adică doar vreo 2 (doi!) metri pătraţi. Pentru comparaţie, Bucureştiul, cu toate reducerile suprafeţelor verzi în dauna unor controversate proiecte imobiliare, are totuşi 23 mp. Cele 11,8 ha de parcuri ale oraşului nostru nu se pot compara cu cele 400 ale Timişoarei, de pildă, ca să alegem cel mai apropiat exemplu. În total, la Lugoj sunt 169 de hectare de zone verzi, aici fiind incluse şi cele din cartierele de blocuri, Insula cu Plopi şi malurile Timişului.

Parcurile Lugojului, ocupate de şantiere, terenuri de sport, ruine şi vestigii comuniste

Terasele, jocurile pentru copii şi alte „dotări” au scăzut şi mai mult suprafaţa oazelor de verdeaţă din oraş. Parcul Copiilor este şi acum ocupat de şantierul prăfos şi abandonat al firmei care a reabilitat clădirea fostei Prefecturi.

Ceva mai încolo, spaţiul e ocupat de terenul de sport al Şcolii „Filaret Barbu”, iar în centru tronează adăpostul antiaerian, devenit… „antiatomic” în perioada anilor ’50 şi apoi transformat în tribună. Părinţii cu cărucioare sau copilaşii mai răsăriţi, călare pe biciclete, se strecoară printre aceste obstacole, pentru lua „sensul giratoriu” din jurul ruinei simbolului oraşului, Ana Lugojana. În Parcul Gării, după ce treci de monumentele ostaşilor sovietici, dai de relicve ale comunismului autohton, care încă stau în picioare.

De vreo şapte-opt ani, fosta staţie de încărcare cu gaz a autobuzelor de pe timpul lui Ceauşescu s-a tranformat în „garsonieră” pentru oamenii străzii, sau mai bine zis „oamenii gării”. Mica gheretă a fost incendiată, a rămas fără uşă şi fără geamuri, iar înăuntru e un adevărat depozit de cârpe, haine vechi şi PET-uri călcate în picioare. Ceva mai încolo, un fel de turn hexagonal cu motive proletcultiste, străjuie latura opusă Gării. Nimeni nu mai ştie ce semnificaţie are opera de artă care prezintă „realizărili” trecutului, însă ea stă tare pe poziţii.
Parcul din MicroV, destul de îngrijit, este ticsit de lume adunată în jurul spaţiilor de joacă, iar vegetaţia crescută între timp îl face să pară şi mai mic.

Proiectul promenadei de 15 ha, „îngheţat” la Bucureşti

Anunţat ca obiectiv în timpul campanie electorale, viitoarea zonă de promenadă din spatele autogării a rămas tot în stadiul de… bune intenţii. Spaţiul generos, cu ieşire la Timiş, e şi la ora actuală un peisaj cu movile, presărat cu depozite de gunoaie constituite spontan şi cu resturi ale fostei staţii de betoane din care au rămas doar temeliile.

„Proiectul a fost blocat acum doi ani de zile, cu PDL-ul şi povestea aceea cu parcurile în pantă şi celelalte. Noi am trimis proiectul, care se află şi acum la Bucureşti. Este o suprafată mare, de 15 hectare, de la autogară şi până la strada Cassian Munteanu. Dorim să amenjăm acolo nu numai un spaţiu verde, ci şi o promenadă, un teatru în aer liber şi altele”, spune primarul Francisc Boldea.

Chiar şi cu acest surplus, care ar dubla „plămânul verde” al oraşului, Lugojul are încă mult de recuperat pentru a atinge norma europeană de spaţii verzi amenajate în mediul urban.