Lugojul estival, mizer şi urât ambiental

Imaginea municipiului de pe Timiș este ușor dezolantă în această vară, iar acest lu­cru ar trebui să trezească a­ten­ția autorităților locale, ră­mase parcă însă prinse în cap­cana politicului indusă de alegerile locale. Sezonul estival ar trebui să aducă un fragment de strălucire peste Lu­goj, însă ceea ce se ob­ser­vă este tocmai contrariul.

Zonele de promenadă ale o­ra­șului sunt deza­mă­gi­toa­re, cenușii ca aspect, întune­ca­te noaptea, pline de mizerie, gropi și bălării. Unele dintre aceste aspecte ar trebui re­zolvate de autoritățile lo­ca­le, altele țin de bunul simț al celor care locuiesc, tran­zi­tea­ză sau se relaxează în Lu­goj.

Bezna infernală, pe aleea pietonală

Cele mai frecventate zone de promenadă, vara, sunt malurile râului Timiș, care au beneficiat în ultimii ani de investiții serioase pe par­tea de infrastructură pie­to­na­lă. Lucruri care din pă­ca­te nu se văd, mai ales noap­tea, când bezna e cel mai bun prieten al tău, atât în zona Cotu Mic cât și pe Splaiul 1 Decembrie.

Acolo unde există sistem de ilu­mi­nat, dar lipsesc cu de­să­vâr­șire becurile. Spre exemplu, în Cotu Mic, pe Splaiul Ti­ne­reții, de la Pasarela Leu­cu­ța spre podul de beton pri­mii 500 de metri îi par­curgi ca în junglă, printre copaci, fără să vezi unde calci.

La fel și pe Splaiul 1 De­cembrie 1918, acolo unde însă mai răzbate câte o rază de la iluminatul stradal, astfel că nu dai în gropile căscate în trotuarele dalate. Care și ele așteaptă să fie re­parate.

”Am semnalat am­bele probleme celor care tre­b­uie să le rezolve. Cei res­ponsabili cu dalările vor repara aleea pietonală după ce termină lucrările din zo­na centrală, iar cei care tre­bu­ie să refacă iluminatul pu­blic se vor apuca de lucru în această săptămână. Lip­sesc în zonă 16 becuri!”, a a­firmat primarul Francisc Boldea.

Noi am spune că mai multe, dar dacă și cele 16 vor apărea, lucrurile se pot schimba în bine.

Puricii din parcuri, sar ca pe arcuri

Parcurile cartierelor lu­go­je­ne continuă să se confrunte cu o problemă veche, in­va­zia micilor cotropitori, pu­re­cii. Locuitorii se plâng din ce în ce mai des că a de­venit aproape imposibil să se bucure de vremea în­so­ri­tă și relaxare din cauza în­țe­pă­turilor provocate de in­sec­te.

Unul dintre spațiile verzi destinat petrecerii tim­pu­lui în aer liber, aflat pe lista celor cu probleme, este și parcul din cartierul Micro V, unde oamenii străzii sunt obișnuiți ai locului.

”Nu este în regulă, vă puteți i­ma­gina, avem copii, venim cu ei la spațiile de joacă și ne întoarcem acasă pișcați și asta în cazul fericit, în care nu ne umplem locuința. Este o chestiune veche! Nu e de azi, de ieri şi ar trebui găsită o soluție”, ne-a spus Ana P.

Problema pare a fi cau­zată în special de per­soa­nele fără adăpost, care, în­soțite de patrupede, po­po­sesc o bună parte din timp în spațiile dintre blocuri, u­neori chiar rămânând pe băn­cile cartierelor peste noap­te.

Malurile Timișului, amenajate cu gunoaie

Sezonul estival a început fără prea mari opţiuni pen­tru lugojenii care au hotărât să-şi petreacă timpul liber pe malurile Timişului. A­pe­le tulburi de cele mai multe ori ale râului se îmbină per­fect cu iarba necosită şi mal­dă­rele de gunoaie e­xis­tente peste tot. În Lugoj, vestitele plaje de la Plopi şi Cotu Mic sunt dominate de iarba înaltă.

“Te aşezi în iarbă şi nu te mai vezi. Până la re­vo­luţie făceai plajă şi când era sărbătoarea de 1 mai. În­drăzneţii se mai şi scăldau. A­cum e vai şi-a­mar”, ne-a declarat o doam­nă trecută de prima tinereţe, venită să se bucure de soare la Plopii Mici.

Atât în aval, cât şi în amonte de oraş, s-au format gropi uriaşe de gunoi. Cei care ajungeau altădată cu maşinile până în apropierea satului Măguri, pentru a se bucura de apă şi natură, acum nu mai re­cu­nosc locurile. Şi vechile drumuri de acces sunt pline de mizerii, de la resturi me­na­jere, la cele provenite din construcţii şi mai grav, de la animale sacrificate.

“Am mers pe Timiş, lângă bă­gri­nii de la Tapia, zeci de ani. Acum abia mergi pe drumul principal. Nici vorbă să mai ai acces până la malul apei. E dezastru acolo. Sunt tone de deşeuri”, ne spunea Ioan P. din Lugoj.

Vina pentru a­cest dezastru natural a­par­ţi­ne atât celor care au ex­ploa­tat balastul în zonă şi nu au acoperit craterele uriaşe lă­sa­te în urmă, celor de la A­pe­le Române şi Salprest, pentru că nu i-au nicio mă­su­ră de igienizare a ma­lu­ri­lor, dar mai ales celor care a­runcă fără jenă deşeurile a­co­lo.

În ultimul deceniu, pe kilometri întregi, malurile au fost transformate în ade­vă­rate deponeuri.

Sport extrem în gropile de la avarii

Intervenţiile efectuate de lu­crătorii Meridian 22 la a­va­riile zilnice apărute la re­ţe­lele subterane învechite, ca­li­ta­tea îndoielnică a lu­cră­ri­lor de asfaltare sau chiar şi lip­sa acestora au trans­for­mat o mare parte din stră­zile Lugojului în adevărate piste pentru sporturi ex­tre­me.

Cei care se încumetă să intre cu maşina pe strada Privighetorilor ar trebui să be­neficieze de un indicator “Intraţi pe propriul risc”, iar bicicliştilor să le fie in­ter­zi­să intrarea după lăsatul în­tu­ne­ricului.

Asfaltul relativ proaspăt de pe strada Ca­rai­man este dotat cu cele mai multe “calmatoare rutiere” naturale, imposibil de evitat de şoferi.

Aventurierii care tranzitează strada Heren­deş­tiului  şi locuitorii din Mon­dialul Bocşei au parte de un peisaj selenar presărat cu cratere, gropi şi praf cât cuprinde.

“Se lucrează ca pe vremea comuniştilor. Vin zece oameni  de la Meri­dian, doi sparg asfaltul, doi lucrează în canal şi şase sunt şefi. Cum au terminat de legat ţevile, pleacă şi nu îi mai vezi, iar în loc ră­mâne tot vraişte. Mormane de pământ, asfalt spart şi lu­cru de mântuială. După cum vedeţi, toată strada arată mai rău ca niciodată“, ne spu­ne Dumitru F. de pe stra­da Privighetorii.

În această situaţie se află multe artere  din municipiu, iar frezarea şi plombările provizorii înaintează invers pro­por­ţional cu apariţia craterelor. Pri­marul este și el ne­mul­țu­mit de gropi, dar spune că nu­mă­rul acestora e în scă­dere.

”Nu prea mai sunt gropi în oraș, am atras a­ten­ția și celor de la Meridian 22 să-și astupe toate gropile în maxim o săptămână”, a spus Francisc Boldea.

Dorel de la Hidroconstrucția

În plin sezon estival, lu­cră­rile la rețeaua de apă e­fec­tua­te de Hidroconstrucția dau bătăi de cap lugojenilor. Porțiuni de drum  sparte, refăcute și iarăși sparte, gropi, praf și nervi în trafic, sunt tot atâtea ingrediente ne­dorite pe căldurile cele mari.

Teoretic, în lucrare e­xistă obligația de a acoperi suprafețele distruse ale ca­ro­sabilului și de aducere a a­cestuia la starea inițială. Din păcate există un grafic de execuție asumat, pe e­ta­pe și număr de străzi, însă termenul se întinde  până în luna octombrie a acestui an.

Motiv tocmai bun pentru băieții nu prea harnici de la Hidroconstrucția să se facă mai mult că lucrează și du­pă ce au spart Splaiul 1 De­cembrie să lase două săp­tă­mâni lucrarea în aer.

Cu gropi imense în carosabil, tro­tuar acoperit de pământul ex­cavat, totul însemnând o strangulare a circulației.

”Am chemat în această săp­tă­mână pe cei de la Hi­dro­construcția la o discuție toc­mai pentru a nu le da a­men­dă. Ei au termen până în luna octombrie, dar sper să se apuce de lucru din a­ceas­tă săptămână. Bineîn­țeles că au obligația să as­tu­pe gro­pile și să asfal­teze”, ne-a mai declarat primarul Bol­dea.

Pe de altă parte, există veș­nica și păguboasa nesin­cro­nizare dintre înlocuirea re­țelelor și efectuarea bran­șa­mentelor.

Deși Primăria a promis că acestea se vor efec­tua simultan, în practică lucrurile stau invers.

Și așa se ajunge la situația ca por­țiuni de carosabil refăcute după introducerea rețelelor să fie din nou sparte, după un interval de câteva luni, pentru a se realiza bran­șa­men­tele.

Corectate aceste lucruri, cu un bonus legat de bunul simț al fiecăruia, mai ales al sămânțarilor estivali, Lu­go­jul ar avea o șansă să prindă cu­loare în acest sezon es­ti­val.