Lugojul devine patria sensurilor giratorii! Vor fi cel puţin zece în întreg oraşul

În condiţiile unui trafic din ce în ce mai sufocant, revine în actualitate problema construirii de sensuri giratorii în oraş. Tema trezeşte un viu interes din partea participanţilor la trafic: după unii şoferi, acestea uşurează circulaţia, iar după alţii – mai mult o încurcă.

Încrezător în acest gen de proiecte, primarul Francisc Boldea anunţă amplasarea de noi sensuri giratorii la intersecţiile urbei. Administraţia locală are déja proiecte finalizate pentru două dintre acestea. „În vederea fluidizării traficului în municipiul Lugoj, a fost realizată partea de proiectare pentru două noi sensuri giratorii, unul la Universitate, iar celălalt la intersecţia străzilor Episcop Dr. Ioan Bălan, Memorandului şi Nicolae Bălcescu. După ce proiectele vor fi aprobate de Comisia de Circulaţie, vor fi supuse atenţiei Consiliului Local”.

Sensurile giratorii sunt preferate semafoarelor. La Lugoj, spune edilul-şef, balanţa dintre semafoare şi sensurile giratorii trebuie să se încline în favoarea ultimelor.
Argumentele au fost subliniate şi în cadrul şedinelor comune cu membrii Comisiei de Circulaţie: reducerea numărului de accidente în care sunt implicaţi în special pietoni, biciclişti, vârstnici, copii ori persoane cu handicap, un timp mai mare alocat deciziilor pe care le iau conducătorii auto (reducerea vitezei şi intrarea în golurile din traficul cu prioritate), condiţii de siguranţă mărită la intrarea în trafic, timp suplimentar pentru corectarea erorilor conducătorilor auto sau ale partenerilor de trafic şi, nu în ultimul rând, faptul că astfel de intersecţii sunt mai sigure pentru coducătorii auto începători.

Înainte de 1989, în condiţiile unui trafic redus, la Lugoj existau doar două sensuri giratorii: în faţa Primăriei şi afară, la Stadionul Tineretului (actuala zonă MOL). Administraţia Boldea a mai construit încă trei şi o semigiraţie (la Piaţa „George Coşbuc”, pe strada Huniade, la Parcul „George Enescu”, în fostul cartier ITL). Edilii locali au identificat încă cel puţin cinci locaţii unde ar mai trebui construite. Pentru primele două, cel de la Universitate şi cel din faţa Bisericii Ortodoxe de pe str. Episcop Bălan, există deja proiectele întocmite. „Trebuie făcut şi cel din dreptul firmei Gammet 2000, de pe strada Buziaşului”, adaugă ing. Dinel Mazilu, arhitectul-şef al oraşului.
O altă giraţie este planificată la locul de întâlnire al străzilor Cloşca, Crişan, Hezerişului, Dragalina şi Astalaş. Acest sens giratoriu, ca şi cel de la Primărie, va benefica şi de un semn distinctiv: în mijlocul insulei centrale va fi amplasată crucea care se află acum pe marginea drumului. Altă locaţie anunţată de către Primărie este pe str. Timişoarei, la intrarea în noul Cartier MApN.

Costuri considerabile. La capitolul realizări, lucrările la sensul giratoriu de la Parcul „George Enescu” au început în acest an, pe 10 mai şi s-au încheiat după doar o săptămână. Investiţia s-a ridicat la 114.000 de lei şi a fost realizată de către firma lugojeană Dirksen Special Beton.
Acest sens giratoriu conduce detaşat în topul preferinţelor lugojenilor. Înainte de luarea deciziei de contrucţie, Primăria a solicitat un sondaj de opinie în rândul lugojenilor. 85% s-au pronunţat în favoarea înfiinţării acestuia, 12% au fost contra, iar restul de trei procente nu s-au pronunţat. Sensul giratoriu de la fostul „Eurogen”, cum îl ştiu lugojenii, e aşezat pe strada Huniade şi a fost realizat de firma Drumco Strabag, cu o investiţie de 180.000 lei. Principalul aspect care îi deranjează pe participanţii la trafic sunt dimensiunile mari ale acestuia (un diametru de 9 metri, cu tot cu aşa-numitul inel de siguranţă, faţă de cei 6 metri ai celui de la parcul George Enescu).

Întrebat cum vede asigurarea fluenţei traficului în municipiu, şeful Poliţiei Rutiere Lugoj, Marius Rad, a ţinut să precizeze că „amplasarea sensurilor giratorii e stabilită de către administratorul drumului, în speţă Primăria Lugoj”. Referitor la sensurile giratorii, Marius Rad consideră că cel mai bun proiect este cel din faţa bisericii de pe str. Episcop Ioan Bălan.
„Acolo se stă foarte mult. Cei care vor să iasă trebuie să acorde prioritate celor care vin dinspre Bălcescu spre Caransebeşului, iar asta creează cozi şi blocaje”, declară şeful de la Rutieră. În schimb, el nu este la fel de entuziast în legătură cu cel din zona Universităţii. „Cred că e bine să rămână o intersecţie semaforizată; argumentele le-am prezentat în cadrul Comisiei de Circulaţie”.

Preluarea traficului care vine dinspre centura Lugojului şi dinspre Astalaş face absolut necesară giraţia de pe Hezerişului, spune Rad, care ar mai vedea necesar un sens giratoriu la întâlnirea străzii Tapiei cu centura Lugojului. „Acolo s-ar impune şi montarea de rezonatoare. Cei care vin cu o anumită viteză dinspre Caransebeş vor fi atenţionaţi astfel ce tip de intersecţie urmează. Noi mai folosim şi radarul acolo, pentru că oamenii vin tare şi nu observă indicatoarele succesive care reduc viteza, pentru a se ajunge în intersecţie cu 50 km/h”, adaugă Rad. Însă zona respectivă nu mai este în administrarea Primăriei, ci a companiei Naţionale a Drumurilor.