Lugojul a avut echipă de handbal feminin! A fost desfiinţată înainte de promovarea în Divizia B

Lugojul a avut o so­li­dă tradiţie şi în handbalul fe­mi­nin. Astăzi, a­cest lucru pare de domeniul fan­tas­ti­cu­lui.

La mijlocul anilor `70 şi în­ce­putul anilor `80, mun­ic­i­piul era reprezentat de trei e­chipe de handbal – fete care activau în Campionatul Judeţean: Mătasea (FMN), Textila (Vulturii Textila) şi CSM. Antrenorul Ion Stoiţa îşi aminteşte cu drag acea pe­rioadă:

”Ştiu că prima e­chi­pă a fost cea a Filaturii de Mă­tase, apoi a apărut Vul­tu­rii. Eu am început cu Vul­tu­rii din anul 1976, când am pre­luat echipa de la an­tre­norul Văcărescu. Echipele lu­gojene pendulau între pro­mo­ţie şi judeţ, dar baza de se­lecţie era mare şi fetele erau interesate de acest sport. Cu Vulturii, ultima da­tă am promovat la judeţ în 1983, ca urmare a unui baraj în care am dispus de un ad­versar rutinat – ELBA Ti­mi­şoa­ra. Din lot făceau parte por­tarul Maria Boldea şi ju­că­toarele Ileana Benea, Flo­ri­ca Marini, Iuliana Şelaru, Re­nate Wieland, Maria Glă­van şi Ileana Dema. Apoi, am trecut la CSM în Cam­pio­natul Judeţean şi cred că şansa afirmării handbalului feminin a fost această echi­pă, care avea potenţial real de promovare în B. Din pă­ca­te, diriguitorii sportului din acea vreme au sacrificat hand­balul feminin în fa­voa­rea voleiului şi aşa s-a ajuns ca după 1988, această ra­mură sportivă să dispară din Lugoj”.

Echipa de handbal fe­mi­nin a CSM a luat fiinţă la Lu­goj imediat după înfiin­ţarea Clubului Sportiv Mu­ni­ci­pal.

Profesoara Georgeta Nicolae, care a venit la Lu­goj prin repartiţie tocmai la această secţie de handbal fe­m­­inin, nou înfiinţată, îşi a­min­teşte:

”Eu am jucat hand­bal la CSŞ Craoiva, cu care am obţinut un titlu na­ţio­nal în 1980, un titlu de vi­cecampioană în 1981 şi o medalie de bronz în 1979. În 1981 am intrat la facultate şi am jucat la Universitatea Bu­cureşti, echipă care ac­ti­va­se în Divizia A, apoi a tre­c­ut în B. În 1985, la te­r­mi­narea facultăţii, am venit la Lugoj tocmai pentru că e­xis­ta această secţie de hand­bal feminin”.

La început, ec­hipa activa în categoria pro­moţie. A fost o perioadă foarte grea, marcată de lipsa unui teren propriu şi a ma­te­rialelor sportive, necesare an­trenamentelor.

Deşi condiţiile erau de­stul de vitrege, tinere din toa­te şcolile şi instituţiile Lu­go­jului erau atrase de hand­bal.

”Unele din aceste fete erau muncitoare care nu aveau alt… beneficiu, cu ghilimelele de rigoare, decât că erau scoase din producţie între orele 14 – 16. Adică, lucrai la Textila, apoi după şase ore la războiul de ţesut, mergeai pe teren, la hand­bal. Cu junioarele, făceam antrenamente pe terenul de la Clubul ITL, actualul Club German – FDGR. Terenul era foarte bun, dar nu aveam nici apă caldă, nici apă rece, nici un loc ca lumea unde să ne putem schimba”, spune prof. Georgeta Nicolae, care a antrenat la început echipa de junioare.

Până şi banalele tricouri de joc erau pe atunci o problemă: ”echipamentul era de bumbac de la Textila, iar numerele erau pur şi sim­plu vopsite pe tricouri. La spălare, cifrele se sco­ro­jeau şi ne zgâriau pe spate, iar după un timp, nu se mai distingeau”.

Şi totuşi, fetele continuau să vină la handbal pentru că aveau senzaţia că fac ceva deosebit şi „ţin minte cât erau de fericite când mergeam în de­pla­sa­re”, spune fosta directoare a Şcolii Sportive Lugoj, chiar dacă aceste deplasări erau făcute cu… trenul.

În anul 1985, echipa avea deja valoare şi pro­mi­tea foarte mult. Era o echipă formată din tinere care fie lucrau în fabricile oraşului, fie erau eleve de liceu.

Lor li s-au adăugat trei coe­chi­pie­re care au făcut performanţă – Nela Zimmermann, venită de la AEM Timişoara (Di­vi­zia A), Rodica Floroi (de la Rulmentul Braşov, Divizia A) şi Georgeta Ispas (Nico­lae) care jucase la Uni­ver­si­ta­tea Bucureşti, în Divizia B. CSM mai avea în lot pe Da­niela Dutcă (Liceul Tex­til), Frencz Rozalia (Liceul industrial 1 – Hasdeu), Ma­ria Sămoc (IUPS),  Alina  Ho­ban (Liceul Brediceanu), Charlotte Reiter (Liceul Bre­diceanu), Simona Pau­lescu (IJPIPS), Monica Belu (Li­ceul industrial 1 – Has­deu), Adriana Petricescu (OCL), Daniela Micu (L­i­ceul Textil), Cristina Covaci (Li­ceul Agroindustrial), Da­ni­e­la Vuşcă (Liceul Agroin­dus­trial), Ioana Gae (Liceul de Chimie din Arad), Cris­ti­na Vadas  (Liceul Industrial Nr. 1 – Haşdeu), Claudia Gră­di­naru (CLF) şi Adela Vug (Liceul Brediceanu).

Echipa de handbal feminin CSȘ Lugoj, devenită CSM, a fost antrenată în diferite pe­rioade de profesorul Cor­nel Braşovan, de sportivele Nela Zimmermann, Rodica Floroi, Georgeta Ispas (Ni­co­lae) şi apoi de marele su­fletist, Ion Stoiţa.

Rezultatele, între care şase victorii cu Textila Timi­şoa­ra, ”13 Decembrie” Ti­mi­­şoara, Sânnicolau Mare, Fur­nirul Deta, Record Jim­bo­lia şi… Vulturii Lugoj a­ră­tau un progres clar. Gol­ge­terele echipei erau Nela Zimmermann şi Georgeta Ispas (Nicolae).

La se­ni­oa­re, antrenamentele s-au mu­tat la Ştrand, unde pe lângă terenul de calitate erau la îndemână vestiare dotate cu cabine de schimb şi boiler cu apă caldă. ”Secţia de hand­bal feminin avea per­spec­tive foarte mari, pentru că performanţa era mai la în­de­mână. E adevărat, cu fetele e mai greu de lucrat, e mai greu să le menţii îm­pre­u­nă şi într-o legătură foarte strânsă cu antrenorul. Era greu să le convingi să ră­mâ­nă după ce termină ju­nio­ra­tul, dar am avut noroc de nişte fete disciplinate, care chiar iubeau sportul ăsta”, spune prof. Georgeta Ni­co­lae. Un alt ”ingredient” care lipseşte multor echipe din ziua de azi este entuziasmul.

”Când am venit aici, re­par­ti­za­tă la catedra de handbal fe­te de la CSŞ Lugoj, pre­şe­dintele secţiei era Eugen Gangan, iar vicepreşedinte – Ion Wibiral. La bunul mers al echipei au mai contribuit Petru Avram, Iosif  Bren­dean, Kristoff Adalbert şi Ioan Birgean. Însă erau şi i­niţiative pornind de pildă de la Liceul Textil, care îşi for­ma­se propria echipă de hand­b­al – fete”, arată Geor­geta Nicolae.

Din păcate, în momentul în care echipa avea şanse reale de a intra în Divizia B, s-a luat decizia desfiinţării secţiei şi concentrării efor­tu­ri­lor spre cea de volei feminin.

”Visele noastre au fost întrerupte în 1988. Nu vreau să comentez a­ceas­tă decizie, dar s-a în­tâmp­lat tocmai când echipa avea perpective foarte bune. În plus, era o echipă a ora­şu­lui, formată din lugojence sau din fete stabilite cu do­mi­ciliul aici. După ce secţia s-a desfiinţat, cele mai bune junioare au fost preluate de CSŞ Ti­mi­şo­ara, iar restul au aba­n­do­nat”, mai spune fosta ju­că­toa­re şi antrenoare.

Aşa  s-a în­cheiat încă un capitol de istorie sportivă la Lugoj.