F.D., un lugojean care a provocat în urmă cu mai bine de 15 ani un accident rutier a fost condamnat în 1998 pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă la plata sumei de 226.795 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice către M.A.M Ana Maria, începând cu data de 26.08.1997 şi până la încetarea stării de invaliditate. În 2008, M.A.M a deschis un proces în care a cerut obligarea lui F.D. la plata sumei de 18.660 lei reprezentând restanţe pe ultimii trei ani din actualizare cu rata inflaţiei. M.A.M a câştigat procesul şi ar fi trebuit să îl execute silit pe F.D.
F.D., un lugojean care a provocat în urmă cu mai bine de 15 ani un accident rutier a fost condamnat în 1998 pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă la plata sumei de 226.795 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice către M.A.M Ana Maria, începând cu data de 26.08.1997 şi până la încetarea stării de invaliditate. În 2008, M.A.M a deschis un proces în care a cerut obligarea lui F.D. la plata sumei de 18.660 lei reprezentând restanţe pe ultimii trei ani din actualizare cu rata inflaţiei. M.A.M a câştigat procesul şi ar fi trebuit să îl execute silit pe F.D.
Vrea să-i execute pe moştenitori
Înainte de a muri, autorul accidentului pentru care victima cere daune morale i-a lăsat casa fiului său, printr-un contract de întreţinere. Astfel, cu datornicul său decedat fără moştenitori, M.A.M nu mai avea împotriva cui să se îndrepte pentru recuperarea daunelor. Considerându-se prejudiciată, femeia a deschis un proces prin care le-a cerut judecătorilor lugojeni să anuleze contractul de întreţinere încheiat între F.F şi tatăl său, anularea actului de renunţare la succesiune şi obligarea lui F.F. la acceptarea forţată a moştenirii rămase după decedat. M.A.M a mai cerut şi daune morale de 5.000 de lei.
Cu alte cuvinte, M.A.M le-a cerut judecătorilor să îl oblige pe F.F. să devină moştenitorul tatălui său, astfel încât să poată fi făcută executarea silită. Judecătorii lugojeni au admis cererea reclamantei, arătând că „debitorul a dispus de singurul bun pe care îl deţinea în proprietate, urmărind şi acceptând împiedicarea creditoarei de a-şi repara dauna”. Cu alte cuvinte, magistraţii lugojeni au considerat că F.D. a realizat un „act viclean” pentru a evita plata daunelor către M.A.M. Mai mult decât atât, judecătorii au decis şi acordarea unor daune morale de 4.000 de lei pe care urmaşii mortului trebuie să le plătească reclamantei pentru suferinţa pe care aceasta a îndurat-o fiindcă nu şi-a putut recupera banii.
„Suferinţa provocată de declanşarea mai multor proceduri judiciare în vederea reparării unui prejudiciu, proceduri derulate pe o perioadă de 5 ani şi corelată cu atitudinea pârâţilor de a înfrânge orice posibilitate a creditoarei de a-şi realiza creanţa, o despăgubire morală în cuantum de 4000 lei ca fiind în măsură să acopere prejudiciul reclamantei”, arată sentinţa magistraţilor lugojeni.
Decizie anulată la Tribunal. Urmează recursul
Hotărârea judecătorilor lugojeni a fost atacată cu apel, la Tribunalul Timiş. Magistraţii de aici au admis apelul, considerând că judecătorii lugojeni au greşit în momentul în care i-au obligat pe urmaşii decedatului să accepte forţat moştenirea tatălui lor şi să-i plătească daune morale femeii care i-a dat în judecată. „Faptul că a înţeles să formuleze apărări împotriva executării silite nu este în sine o faptă ilicită, după cum aceste acţiuni ale apelantului nu produc în mod necesar şi obligatoriu suferinţe de ordin fizic sau psihic”, arată sentinţa emisă de Tribunalul Timiş. „Cererea a fost respinsă pe bună dreptate. Demersul reclamantei este nejustificat întrucât pârâtul nu are nicio calitate procesuală pentru că nu a moştenit nimic de la autorul accidentului şi nu trebuie să plătească nimic”, a spus avocatul pârâţilor Daniel Sabou.