Iulia Simu, un nume important în arta plastică interbelică

Iulia Simu a fost, cu siguranţă, un artist plastic care a marcat viaţa culturală a Lugojului. Între anii 1948-1964, cât timp a fost profesoară la Şcoala Populară de Artă, a format zeci şi zeci de tineri care s-au afirmat apoi ca pictori ori graficieni.

Studii înalte la Academiile din Chişinău şi Bucureşti

Ca şi alţi mari dascăli ai şcolii de artă lugojene, Iulia Simu a avut o educaţie artistică de prim rang. S-a născut în comuna arădeană Bata, la anul 1900. A absolvit Academia de Arte Frumoase de la Chişinău, apoi Academia de Arte Frumoase de la Bucureşti, unde a avut profesori celebri, precum Gheorghe Petraşcu (1872-1949) ori Jean Al. Steriadi (1880 – 1956).

Iulia Simu a devenit un nume important în viaţa artistică a Capitalei, în perioada interbelică. La Bucureşti, a avut şapte expoziţii personale şi multe altele colective la Saloanele oficiale ale vremii. Pictura sa a fost remarcată de critici importanţi precum Petru Comarnescu ori George Oprescu.
În plin război, în anul 1942, o lucrare a sa, intitulată “Rog biletele” a obţinut Premiul Naţional de Salonul Oficial de gravură. Dintre expoziţiile colective, merită remarcată cea din cadrul “Săptămânii bănăţene” organizată la Bucureşti între 1 şi 7 martie 1943. Atunci, Iulia Simu a expus alături de mari maeştri – unii dintre ei chiar lugojeni – precum Virgil Simonescu, Romul Ladea, Catul Bogdan, Corneliu Baba, Anastasie Demian, ori Aurel Ciupe. Această alăturare de nume arată că Iulia Simu avea o cotă artistică foarte ridicată în acei ani.

Speriată de noul curs al istoriei, părăseşte Bucureştiul şi se “refugiază” la Lugoj

Iulia Simu a fost un nume în arta plastică românească interbelică, iar plecarea ei grăbită din Bucureşti şi stabilirea la Lugoj sunt considerate şi azi evenimente binevenite, dar neaşteptate. “Instaurarea regimului communist, dar mai ales prezenţa ruşilor ca ocupanţi imediat după Război, a fost un şoc atât pentru Iulia Simu, cât şi pentru Anişoara Odeanu. Cele două s-au refugiat în aceste condiţii la Lugoj, pentru că şi-au dat seama că, pe plan artistic, nu mai puteau face mare lucru în Bucureşti. Iulia Simu, cel puţin, s-a declarant şocată în ceea ce priveşte noul curs pe care îl luase istoria României. Şi într-un caz şi în altul, părăsirea Bucureştiului cred că s-a făcut din instinct de conservare”, ne-a declarat prof. univ. dr. Ioan Iovan, de la Facultatea de Arte din Timişoara, cel care a făcut pentru prima oară o paralelă între destinele Iuliei Simu şi Anişoarei Odeanu. În mod oficial, Iulia Simu a declarat că părăseşte Capitala pentru a-şi urma soţul, inginer silvic de profesie, care tocmai primise un post la Făget. Ceea ce era, până la urmă, adevărat. De altfel, Iulia Simu şi-a petrecut ultimii ani din viaţă la Făget, şi nu la Lugoj. Iar despre acest capitol al vieţii sale stau mărturie tablouri precum “Peisaj din Luncani”, “Stadă din Făget”, “Peisaj din Făget”, “Curte interioară”, “Uliţă din Făget”.

De ce a fost importantă Iulia Simu pentru Lugoj?

Ea însăşi discipol al maestrului Gheorghe Petraşcu, Iulia Simu a influenţat generaţii întregi de artişti plastici lugojeni, prin stilul ei calm, învăluit în culori blânde. “Pictura sa provine dintr-o atitudine contemplativă şi din relaţionări empatice. Seninătatea şi liniştea, învăluirile ei afective condus spre acea identitate a lucrurilor văzută în funcţie de capacitatea lor de a găzdui emoţia. Locul evocat se profilează prietenos şi cald, paşnic şi odihnit, ocrotitor ca un sân matern”, spune Ioan Iovan despre creaţia Iuliei Simu. Printre elevii săi s-au numărat Gheorghe Vuia şi Constantin Onae. Dincolo de zecile de învăţăcei pe care i-a iniţiat în tainele picturii, ea a dat strălucire vieţii artistice din oraş. Să nu uităm că a venit la Lugoj în plină maturitate creatoare, la 48 de ani, după o carieră notabilă în Capitală. Aşadar, un creator de nivel national putea face şcoală la Lugoj, departe de “ochiul vigilent” al autorităţilor din Capitală.

Numele Iuliei Simu este la fel de discret după moarte ca şi în timpul vieţii. În 1974, anul în care s-a stins din viaţă, Teatrul Municipal din Lugoj i-a consacrat o expoziţie retrospectivă deschisă în lunile aprilie-mai, iar la împlinirea a 110 ani de la naştere, a fost organizată o expoziţie cu 15 tablouri – picture şi grafică, păstrate în patrimoniul Muzeului din Lugoj. La Lugoj, puţină lume, chiar şi din mediul artistic, ştie mai multe azi despre pictoriţa Iulia Simu. În afara celor două expoziţii şi a unui nume de stradelă din Timişoara, uitarea a acoperit şi acest nume mare al Lugojului.